Două treimi dintre respondenţi, provenind din 12 ţări, au declarat Germania drept cea mai influentă ţară din Europa. Toate celelalte ţări s-au situat sub 10% din menţiuni, următoarea clasată după Germania fiind Marea Britanie, cu 7%.

De asemenea, tot Germania (60%) a fost considerată ţara cu cea mai puternică economie din Europa, urmată la mare distanţă de Marea Britanie (7%), Suedia (4%) şi Luxemburg (3%).

10% dintre participanţii la sondaj sunt de părere că România este a doua cea mai slabă ţară din punct de vedere economic, după Grecia (38%). Pe locurile următoare se situează Bulgaria şi Lituania (4% fiecare), Croaţia/Cipru/Letonia cu 3% şi Ungaria cu 2%.

De asemenea, România este, în opinia celor intervievaţi, pe locul al treilea (7%) în topul celor mai puţin influente ţări în Europa, după Malta (10%) şi Grecia (8%), următoarele procente fiind înregistrate de Croaţia (5%), Estonia (3%) şi Bulgaria (3%).

Pe de altă parte, 38% dintre cei intervievaţi susţin că Ucraina nu ar trebui să devină prea curând membră a Uniunii Europene, comparativ cu 33% adepţi. Cei mai negativişti cetăţeni în această privinţă sunt olandezii (61% împotrivă), iar susţinătorii se recrutează cu preponderenţă din Croaţia (68% pentru).

În ceea ce priveşte Turcia, susţinerea vine din partea a 27% din cetăţenii ţărilor europene investigate, comparativ cu 47% care acordă un vot negativ. Cei mai mulţi susţinători ai Turciei vin din Croaţia (56%), iar cei mai mulţi detractori – din Germania (71%) şi Franţa (68%).

Majoritatea cetăţenilor europeni (80%) consideră că e mai important, acum ca niciodată, ca ţările Europei să fie unite şi să coopereze, în contextul avansului şi creşterii economice obţinute de ţările BRIC.

În alegerile pentru Parlamentul European, 42% din cetăţeni din 12 ţări europene declară că vor vota partidul cu cele mai bune politici pentru ţara lor şi doar 13% vor alege formaţiunea care va propune cele mai bune politici europene. 11% au afirmat că vor acorda un vot de blam modului în care ţara lor este condusă în prezent.
Legat de viitorul Uniunii, 79% dintre cei intervievaţi spun că vor ca ţara lor să rămână în UE; 30% dintre aceştia însă îşi doresc ca acest lucru să se întâmple în condiţiile diminuării puterii Uniunii.
'Suntem de părere că vom asista în continuare la o deteriorare a toleranţei cetăţenilor ţărilor europene faţă de ‘străini'. Descinsă direct din manualele de istorie, percepţia ‘ameninţării străinului‘ este responsabilă pentru multe dintre răspunsurile de mai sus, cu atât mai mult cu cât şi alte studii arată faptul că viziunea despre propriul viitor este şi aşa sumbră în ţările europene, chiar şi în lipsa discuţiilor cu privire la noi potenţiali aderenţi la Uniune. Acum, odată cu începerea campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare, devine clar faptul că în Europa se resimte teama faţă de diluarea beneficiilor provenite din statutul de cetăţeni ai unor economii dezvoltate. Cetăţenii europeni afişează un sentiment mixt faţă de UE: pe de o parte, atitudinea paternalistă că Uniunea este, în continuare, principalul responsabil cu bunăstarea socială a ţărilor membre; pe de altă parte, teama că aceeaşi Uniune ar putea face compromisuri ‘egalitariste' faţă de ţările care îi bat la uşă', apreciază Alina Stepan, director general al Ipsos Research România. Cercetarea a fost realizată online în perioada 4-18 martie 2014, în rândul a 9.333 respondenţi din 12 ţări europene. Grupul francez Ipsos – locul 3 global între companiile specializate în cercetare de marketing – este prezent în 86 de ţări, compania operând sondaje online şi offline pentru mai mult de 5.000 de clienţi. În prezent, grupul Ipsos numără 16.000 de angajaţi permanenţi şi este listat pe bursa din Paris.