Investitorii români au o pondere de 29% din volumul total investit în cele mai scumpe proiecte din ţară. Gabriel Popoviciu, Iulian Dascălu, Dănuţ Prisecariu, Dan Ostahie şi Dorin Mateiu au construit şase din cele 27 de proiecte imobiliare reprezentative la nivelul fiecărui judeţ. Cele mai mari investiţii din România au fost susţinute de Immofinanz, care este prezent în topul Capital cu patru proiecte în care au fost investiţi 427 mil. euro. Tot cu patru proiecte este şi New Europe Property Investments (NEPI) prezent în top, cu o valoare cumulată a investiţiilor de 170 mil. euro.

Totuşi, valoarea investiţiilor realizate în cele 27 de proiecte pare mică dacă ţinem cont că numai cele mai mari cinci proiecte din Bucureşti au atras investiţii totale de 1,4 mld. euro, însă performanţa multora dintre aceste proiecte indică faptul că dezvoltatorii s-au grăbit când s-au extins în unele oraşe de provincie. Electroputere Parc Craiova, Promenada Focşani şi Hello Shopping Park Bacău, cele mai scumpe proiecte din Dolj, Vrancea şi Bacău, sunt în insolvenţă, proprietarul Era Shopping Park Oradea tocmai a cerut insolvenţa proiectului, iar Galleria Piatra-Neamţ nu are rezultate strălucite.

Analiza Capital a urmărit proiectele imobiliare private din fiecare judeţ al ţării, în care s-au investit peste 10 mil. euro, prag de la care o investiţie poate fi considerată reprezentativă pentru o regiune. În 15 judeţe din ţară nu există niciun proiect imobiliar important, singurele investiţii de anvergură fiind realizate de Kaufland sau Dedeman, construcţii realizate pentru uzul propriu al retailerilor şi care, în consecinţă, nu generează venituri importante din închiriere. În cazul judeţului Gorj situaţia s-ar putea schimba cât de curând, deoarece NEPI are cumpărat un teren de 4 ha în Târgu Jiu şi a anunţat că va începe dezvoltarea unui centru comercial până la sfârşitul acestui an.

Investiţii mari

De departe, cea mai mare investiţie imobiliară din România a fost realizată în Proiectul Băneasa, dezvoltat de omul de afaceri Gabriel Popoviciu şi asociaţii săi. Investiţia demarată încă din 2006 pe terenul Universităţii de Agronomie a înghiţit până acum circa 350 mil. euro, bani alocaţi pentru dezvoltarea a 450.000 mp construiţi de spaţii comerciale, 160.000 mp de clădiri de birouri şi 320 de vile de lux.

Pe locul doi se situează parcul industrial dezvoltat de spaniolii de la Graells & Llonch la Prejmer, în judeţul Braşov. Timp de doi ani, catalanii au cumpărat 86,9 hectare de teren de la 250 de proprietari pentru a pune bazele parcului industrial din Prejmer care a atras până acum investiţii de circa 300 mil. euro.

Ansamblul urbanistic Palas dezvoltat de Iulian Dascălu lângă Palatul Culturii din Iaşi este cel mai complex proiect imobiliar din afara Bucureştiului. Proiectul, care a atras o investiţie de 260 mil. euro, cuprinde un mall cu o suprafaţă închiriabilă de 47.500 mp, o alee comercială de 6.600 mp, trei clădiri de birouri de 20.000 mp închiriabili, un parc în care s-au investit 2,5 mil. euro, cea mai mare parcare subterană din România, cu 2.500 de locuri, în care s-au investit 73 mil. euro şi două hoteluri care încă sunt în construcţie pe care Dascălu le-a vândut. Chiar dacă a fost surclasat de Argo Real Estate de pe poziţia de cel mai mare proprietar de spaţii comerciale din ţară, Iulian Dascălu rămâne unul dintre cei mai importanţi investitori imobiliari din România.  

Dezechilibru investiţional

Cu excepţia judeţului Braşov, care este dominat de Parcul Industrial Prejmer, şi Prahova, reprezentat de Ploieşti West Park, toate celelalte judeţe ale ţării sunt dominate de malluri sau parcuri de retail. Atracţia investitorilor imobiliar pentru zona comercială este explicată de cererea de extindere venită din partea multor lanţuri de retail internaţionale, în timp ce sectorul industrial are de suferit din cauza programelor de infrastructură precare. Este greu de înţeles dezinteresul pentru sectorul industrial a cărui contribuţie în PIB este de circa 30%, în timp ce comerţul contribuie cu numai 11%.

„Ar fi bine să avem o pondere comparabilă a investiţiilor din retail şi a celor industriale. Este de dorit o economie bazată nu numai pe servicii, ci una corect balansată între producţie şi servicii. În zona de retail a existat interes din partea lanţurilor internaţionale de a ocupa diverse oraşe importante din ţară şi s-a materializat cu investiţii în acest sector. În zona industrială au fost mai mulţi investitori care au analizat ţările din regiune. Mercedes, de exemplu, s-a uitat îndelung la România înainte să aleagă Ungaria. Sunt însă şi alte firme, fără un nume la fel de răsunător dar extrem de serioase, care au ales alte adrese. Pe acest sector mai avem de lucrat la capitolul consecvenţă, stabilitate politico-economică, infrastructură şi promovare“, spune Laurenţiu-Cătălin Hanu, managerul de dezvoltare pentru România al CTP Invest. Compania cu capital olandez a cumpărat, încă din 2006, peste 60 de hectare de teren, grupate în jurul localităţilor Turda, Borş şi Piteşti, pe care a plătit circa 4,5 milioane de euro, însă până acum nu a reuşit să dezvolte nimic.

Miza pe riscul scăzut

Din totalul capitalurilor atrase pentru investiţii imobiliare ce vizează zona Europei, în România ajung în prezent mai puţin de 0,5%, se arată într-un studiu realizat recent de DTZ.

„În următorii ani estimăm o creştere graduală a interesului investitorilor pentru ţara noastră datorită randamentelor atractive ce pot fi obţinute într-un climat de risc relativ scăzut. O mare parte din capitalurile disponibile ţintesc oportunităţi de investiţii imobiliare în pieţe secundare în urma reducerii randamentelor în pieţele mature din Europa Occidentală. Acesta ar putea fi un context favorabil pentru România, care are mari şanse să atragă atenţia marilor investitori datorită dimensiunii pieţei, dar şi a îmbunătăţirii recente a fundamentelor macroeconomice”, a declarat Marius Grigorică, consultant în cadrul DTZ Echinox.

Click pentru mărire

Click pentru mărire