Topul celor mai performante 1.000 de companii din Europa Centrală şi de Est

Un număr de 43 de firme din România au fost incluse în topul celor mai mari 1.000 de companii din Europa Centrală şi de Est. Nouă companii autohtone au înregistrat cifre de afaceri de peste un miliard de euro. Elementul-surpriză în ceea ce priveşte România a fost numărul mare de companii ale căror afaceri au depăşit acest prag de un miliard de euro (mai mult de jumătate din cele ale Ungariei), dar şi media ridicată a veniturilor raportate, în general, de companiile rom

Un număr de 43 de firme din România au fost incluse în topul celor mai mari 1.000 de companii din Europa Centrală şi de Est. Nouă companii autohtone au înregistrat cifre de afaceri de peste un miliard de euro.

Elementul-surpriză în ceea ce priveşte România a fost numărul mare de companii ale căror afaceri au depăşit acest prag de un miliard de euro (mai mult de jumătate din cele ale Ungariei), dar şi media ridicată a veniturilor raportate, în general, de companiile româneşti apărute în clasament“, a declarat, pentru Capital, Georg Hotar, managing director al firmei Crossover Research, care a realizat „Topul 1.000 al companiilor din Noua Europă“. Pe de altă parte, adaugă acesta, România este slab reprezentată la capitolul întreprinderi mici, aşa că, pentru o creştere economică susţinută, segmentul IMM-urilor ar trebui să se dezvolte pe viitor.

În Occident, întreprinderile de dimensiuni medii şi mici „reprezintă «coloana vertebrală» a economiei“, afirmă şi preşedintele Deloitte România, George Mucibabici, care explică ponderea redusă a acestora în economia autohtonă prin faptul că „în Europa Centrală şi de Est regulile concurenţiale, transparenţa şi antreprenoriatul sunt coordonate care încă se rodează“.

Veniturile corporaţiilor româneşti: 27 miliarde euro

Cifra de afaceri medie a companiilor româneşti prezente în top a fost de 639 milioane de euro, ţara noastră clasându-se pe locul doi în regiune din acest punct de vedere. Pe prima poziţie se află Republica Cehă, ale cărei 139 de reprezentante în clasament au realizat o cifră de afaceri medie de 656 milioane de euro. Dintre cele 378 de companii poloneze prezente în top, numai 2% au avut în anul 2006 venituri de peste un miliard de euro.

Industria dominantă în România, ca de altfel în întreaga regiune, este petrochimia, care, prin cele patru companii prezente în top 1.000 (Petrom, Rompetrol, Lukoil şi RAFO), şi-a adjudecat un sfert din veniturile totale ale companiilor româneşti. Pe locul secund s-a plasat siderurgia, cu o cifră de afaceri cumulată a celor patru companii din domeniu de 3,2 miliarde de euro. Telecomunicaţiile (locul trei) au realizat, în anul 2006, prin cele trei companii din domeniu, afaceri de 2,2 miliarde de euro. „Desigur, topul marilor companii va avea întotdeauna în frunte mari jucători din sectorul energetic şi de utilităţi“, explică George Mucibabici, mai interesantă fiind, în opinia sa, evoluţia altor segmente, care prosperă, de la ţară la ţară, în funcţie de profilul consumatorilor. „Românii sunt mereu interesaţi de ultimele noutăţi şi sunt dispuşi să investească foarte mult în cele mai noi şi mai performante gadgeturi sau maşini. Aşa se explică de ce operatorii din telecomunicaţii, retail, IT şi producătorii auto raportează în România cifre record“, consideră preşedintele Deloitte.

Veniturile cumulate ale celor 43 de companii româneşti incluse în top 1.000 realizat de Crossover Research s-au ridicat la 27 de miliarde de euro. De asemenea, în timp ce veniturile cumulate ale companiilor maghiare echivalează cu întregul produs intern brut al Ungariei, cele 21 de companii din statele baltice (Estonia, Lituania şi Letonia) nu depăşesc 2% din PIB-ul celor trei ţări. „Nu cred că putem spune că avem un mediu de afaceri matur, pentru că acesta înseamnă mai mult decât cifre de afaceri mari“, comentează secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Cristian Pârvan. Pornind de la un exemplu cum este cel al companiei RCS&RDS, care, între anii 2005 şi 2006, a raportat o creştere a afacerilor de peste 100%, Pârvan arată că „un mediu de afaceri matur înseamnă să nu mai vedem creşteri ale profitului cu 30% sau dublări ale cifrei de afaceri de la un an la altul, pe pieţele evoluate o creştere de 5%-10% fiind considerată excepţională“.

Un argument în plus este şi existenţa unor „distorsiuni de tipul Petrom“. „Economia românească ar fi arătat cu siguranţă altfel dacă Petrom era companie de stat, şi tot adaosul comercial ar fi intrat, de fapt, în buzunarul statului. În plus, suntem foarte sensibili la investiţiile de portofoliu, la retragerile de capital“, completează Pârvan.

Activele BCR, jumătate din cele ale OTP

Dacă pe primul loc în topul celor mai importante 1.000 de companii din centrul şi estul Europei se află PKN Orlen din Polonia, în clasamentul celor mai importante 100 de bănci din regiune poziţia fruntaşă a fost ocupată de un jucător din Ungaria. OTP Bank a raportat, pentru 2006, active de 28,13 miliarde de euro şi un profit net de 742 milioane de euro. România este prezentă în acest clasament cu BCR, care a fost plasată pe locul 9, cu active totale de peste 14 miliarde de euro şi profit net de 194 milioane de euro.

Urcat pe podium în trei topuri naţionale, grupul UniCredit este câştigător în ceea ce priveşte numărul de filiale prezente în clasament, având reprezentanţe în toate cele 11 state participante la studiu. La capitolul „extindere“, punctează şi Raiffeisen (nouă ţări), şi Erste Bank (şase ţări).

Cele mai multe bănci din clasament provin, evident, din Polonia (22), Cehia (18) şi Ungaria (11). În total, şapte instituţii financiare româneşti fac parte din cele mai mari o sută din regiune, una fiind în primele zece şi trei în top 50.

Pe poarta din faţă a Occidentului

Privită în context global, Noua Europă, aşa cum este denumită regiunea Centrală şi de Est a Bătrânului Continent în studiul Crossover Reasearch, prezintă asemănări din ce în ce mai izbitoare cu statele occidentale. „Dacă ne referim doar la companiile de top, în cea mai mare parte vorbim despre aceiaşi jucători – corporaţii şi multinaţionale care s-au extins pe pieţele emergente, căutând surse noi de profit“, spune George Mucibabici. Financiar vorbind, însă, adaugă preşedintele Deloitte, „există în continuare diferenţe mari faţă de Vest, pentru că acolo vorbim despre alte volume de afaceri“.

În compensaţie, ritmul de creştere al afacerilor este mult mai dinamic în Europa Centrală şi de Est. „Companiile de aici au crescut mult mai rapid decât cele din Occident“, spune directorul Crossover Research, Georg Hotar. „Cea mai mare companie din această regiune, PKN Orlen, este un exemplu grăitor în acest sens, ţinând cont de creşterea cifrei de afaceri cu 57% într-un singur an. Este, de asemenea, din ce în ce mai evidentă influenţa investitorilor străini, intervalul 2003-2006 marcând, în regiunea central şi est-europeană, schimbarea proprietarilor în cazul majorităţii companiilor locale“, mai spune acesta.

Din perspectiva numărului de companii prezente în clasament, sectoarele cel mai bine reprezentate sunt retailul (63 de firme), generarea de energie (59) şi producţia de componente auto (54). În schimb, în funcţie de cifrele de afaceri, criteriul-reper luat în considerare de realizatorii studiului, primul loc este ocupat de domeniul petrochimie, care, deşi nu are decât 22 de companii, generează afaceri de peste 53 de miliarde de euro, cu 20 de milioane mai mult decât următoarele clasate, retailul şi producţia de energie.

„Topul 1.000 al companiilor din Noua Europă“ a fost realizat în 11 state (Polonia, Republica Cehă, Ungaria, Bulgaria, Letonia, Lituania, România, Estonia, Slovacia, Slovenia şi Croaţia), luând în considerare datele financiare aferente anului 2006. Potrivit realizatorilor, companiile din România şi Bulgaria au contribuit la apariţia cu întârziere a studiului, chiar şi cele mai mari dintre ele dând dovadă de „o lipsă completă de transparenţă“ şi disponibilitate în a-şi comunica rezultatele financiare.

16 dintre cele 43 de companii autohtone din top 1.000 aveau capital majoritar de stat la data colectării datelor. Printre acestea, Loteria Română (locul 482) şi Poşta Română (locul 561)

«Un mediu de afaceri matur înseamnă să nu mai vedem creşteri ale profitului cu 30% sau dublări ale cifrei de afaceri de la un an la altul.»
Cristian Pârvan, secretar general AOAR

«Nu este de mirare că numărul companiilor româneşti de top este mai mic comparativ cu ţări în care reformele au avut loc mult mai repede.»
George Mucibabici, preşedinte Deloitte România