Arhitecţii descriu Palatul Parlamentului drept a treia cea mai mare clădire din lume. Imobilul are o suprafaţă desfăşurată de 365.000 mp şi costă peste 6 mil. de dolari pe an doar pentru a o încălzi şi ilumina, un fapt considerat de arhitecţi drept uimitor în contextul în care 70% din clădire este neutilizată. Construcţia Casei Poporului, cum a fost numită în perioada comunistă, a implicat 700 de arhitecţi şi 20.000 de muncitori în construcţii care lucrau în trei schimburi, plus 5.000 de militari şi 1,5 milioane de oameni ai muncii şi o armată de aşa numiţi voluntari. 


Pe prima poziţie în topul publicaţiei se găseşte autogara centrală din Tel Aviv, Israel. Construcţia de 230.000 mp, dispusă pe opt nivele, a fost inaugurată în 1993 cu aspiraţii de micro-metropolă. Arhitectul său, Ram Karmi, a câştigat chiar un premiu pentru arhitectură în Israel pentru acest proiect. Totuşi miile de magazine din interiorul structurii se zbat să găsească chiriaşi, călătorii se pierd pe coridoarele labirintice ale imobilului, iar amplasamentul său lasă de dorit. Astăzi, întregi secţiuni ale clădirii sunt nefolosite, iar vechile magazine adăpostesc prostituate şi vânzători de droguri. 


Stadionul olimpic din Montreal, Canada, este clădirea care a cauzat printre cele mai mari costuri pe cap de locuitor din lume. Stadionul construit în 1976 s-a confruntat cu probleme de la conceperea sa şi până astăzi. Designul complicat şi întârzierile au ridicat costul proiectului până la punctul în care nota de plată de 1,16 miliarde de dolari canadieni a fost plătită abia în 2006. Astăzi, clădirea încă nu are un chiriaş permanent, iar acoperişul rămâne încă nepotrivit structural. 


Construit în 1734 de maharajahul Jai Singh II, monumentul Jantar Mantar Jaipur constă în 19 instrumente astronomice realizate din piatră, inclusiv cel mai mare cadran solar din lume, care are un braţ de 22,6 metri înălţime. Motivul acestei construcţii a fost credinţa maharajahului că instrumentele de mărimi reduse folosite de Ptolemeu ofereau rezultate cu o acurateţe slabă. Totuşi, s-a dovedit că inversul este la fel de adevărat, instrumentele mari fiind greu de aliniat, iar complexul a rămas neutilizat la scurt timp după construcţia sa.


Complexul cultural Oraşul Culturii din Galiţia a fost deschis parţial în 2011. Construcţia ultimelor două clădiri ale centrului desenat de arhitectul Peter Eisenman a fost oprită într-un final în 2013, ca urmare a lipsei vizitatorilor şi al costurilor extrem de ridicate. 

Topul integral îl puteţi vedea aici