Calcaiul lui Ahile: topul datornicilor pare sa fie lipsit de o informatie esentiala. Ordonanta pregatita de Ministerul Finantelor ignora datoriile reesalonate, cele despre care insusi primul-ministru declara ca "tin in viata imperii de carton". Analistii se tem de subiectivismul listei. "Atata timp cat criteriile vor ramane subiective, soarta companiilor va sta sub semnul arbitrarului", adauga analistul Dragos Paslaru. Asa cum a fost conceputa Ordonanta, datoriile unor companii ca Petromidia, Ra
Calcaiul lui Ahile: topul datornicilor pare sa fie lipsit de o informatie esentiala. Ordonanta pregatita de Ministerul Finantelor ignora datoriile reesalonate, cele despre care insusi primul-ministru declara ca „tin in viata imperii de carton”.
Analistii se tem de subiectivismul listei. „Atata timp cat criteriile vor ramane subiective, soarta companiilor va sta sub semnul arbitrarului”, adauga analistul Dragos Paslaru. Asa cum a fost conceputa Ordonanta, datoriile unor companii ca Petromidia, Rafo Onesti, SNTR, Petrom vor lipsi, total sau partial, din lista datornicilor.
In august 2002, MFP acorda facilitati de aproape 9.000 miliarde lei combinatului Petromidia (grupul controlat de Dinu Patriciu), dupa ce competitorii sai avusesera parte de un tratament ingaduitor: Rafo Onesti a avut inlesniri de 2.000 de miliarde de lei, dupa cum si Petrom a avut facilitati.
In ultimii doi ani, guvernul Nastase a sters din condei majorari de 12.000 de miliarde ale furnizorilor de utilitati – le-a dat esalonari pentru o suma similara. Printre clientii mai mici, dar primii, se numara fabrica de alcool Fulger Bragadiru (controlat de Gheorghe Florea) sau SNTR (tigari). Culmea ironiei, patronul SNTR, Ioan Niculae, cere ingaduinta a doua oara, desi a devenit proprietar dupa ce a executat o datorie a statului.
Tot mai multe datorii la buget provin din sectorul privat, 30% in 2001, conform Raportului Societatii Academice Romane (SAR). Expertul SAR Liviu Voinea spune ca „eliminarea secretului nu rezolva problema platii”.
Solicitat de Capital, MFP amana insa orice comentariu cu privire la reesalonarile din ultimii doi ani, la fel cum refuza sa raspunda, de aproape trei luni, la interpelarea pe aceasta tema a deputatului Liviu Negoita (PD).
In vreme ce Ministerul Finantelor pastreaza secretul, Oficiul Concurentei prinde in off-side peste 200 de beneficiari ilegali ai ajutorului de stat si peste 100 de acte normative.
Impozitul ar fi jumatate fara datornici
Datoriile istorice bat spre jumatate din veniturile bugetului si umfla an de an nota de plata pentru fiecare dintre noi. Pacala merge la targ sa cumpere car. Se intoarce acasa fericit, a cumparat carul cu trei lei. Intrebat insa la ce-i trebuie gansacul, raspunde senin: carul se vindea obligatoriu cu gansacul. Carul costa trei lei, gansacul, 1.000 lei. Cam asa se fac si calculele Fiscului.
Fiecare impozit, pe salarii sau pe afaceri, cuprinde suprapretul pentru reesalonari, amanari ale datoriilor istorice, scutiri. In 2000 a fost scandal cat casa cu privire la reesalonarile acordate in secret de Finante. Noua Guvernare le-a acuzat in gura mare: „Societatile mari datornice rostogolesc datoriile, reesalonarile tin in viata imperii de carton.”
In august 2002, acelasi partid negocia reesalonarile in functie de „criteriile economice” statuate de Ordonanta de urgenta nr. 40/2002. Utilitatile publice au fost iertate de 12.000 miliarde lei si au primit reesalonari inca pe atat. Cu titlu de comparatie, facilitatile cumulate reprezinta peste jumatate din totalul veniturilor bugetului din impozitul pe profit (39.000 mld. lei).
Recent privatizata, Petromidia (grupul controlat de Dinu Patriciu) a primit printr-o conventie secreta cu Ministerul Finantelor facilitati consistente: 6.700 miliarde lei esalonari, plus scutiri de 2.200 de miliarde lei, daca se respecta graficul de esalonare. Dan Rosu, purtator de cuvant al grupului condus Patriciu, spune ca resursele au fost canalizate spre investitii. In 2002 capitalul social al Petromidia a fost majorat cu 80 milioane de dolari, dintre care 51 de milioane in numerar. „Acesti bani au fost alocati exclusiv pentru programul de investitii, in avans fata de graficul stabilit prin contractul de privatizare”, precizeaza Dan Rosu.
Competitorii sunt in aceeasi oala
Reesalonarea a 2.000 de miliarde lei din datoria Rafo Onesti a atras grave acuzatii de coruptie din partea Partidului Democrat. Rafo a intrat in 2001 in proprietatea Imperial Oil Bacau (grupul controlat de Iacubov) si Canyon Servicos Ida (Portugalia). „Petromidia nu a beneficiat de inlesnirile de care s-au bucurat in acest timp societatile concurente (SNP Petrom – transformarea in actiuni a 300 de milioane de dolari datorati bugetului de stat si Rafo SA – 140 de milioane de dolari in 2002)”, mai spune purtatorul de cuvant al Rompetrol. Petrom a primit si o reesalonare a datoriei la TVA: 1.416 miliarde lei.
Democratii au incercat sa sparga secretul fiscului si printr-o interpelare adresata in noiembrie 2002 in Parlament. Fara raspuns.
Majoritatea reesalonarilor au fost date in vederea privatizarii, iar Petromidia a avut si atunci facilitati. Purtatorul de cuvant spune insa ca autoritatile au ascuns atunci unele datorii ale companiei. „Nu toate datoriile reale ale societatii au fost incluse in caietul de sarcini si, totusi, Rompetrol nu a cerut rezilierea contractului”, precizeaza Dan Rosu.
Reesalonarile raman o necunoscuta
Cartea alba a preluarii guvernarii a facut publice reesalonarile anilor din 96 pana in 2000. Oficiul Concurentei, organism aflat sub tutela Guvernului, a publicat pe Internet Raportul ajutoarelor de stat pentru aceeasi perioada. Nici o informatie despre reesalonarile de tip nou, adica de dupa alegeri.
MFP a facut publice doar informatii trunchiate: „au fost acordate reesalonari intr-u numar restrans, circa 12 societati”, pana la 18 martie 2002, conform secretarului de stat in MFP, Maria Manolescu. Pe langa cele 9.000 miliarde in cazul Petromidia, hotararile de guvern mai pun in evidenta peste 12.626 miliarde lei esalonari pentru furnizorii de utilitati publice si inca pe atat scutiri (Termoelectrica, CNH Petrosani, Transgaz, Electrica, CNL Oltenia, Minvest – facilitati acordate in 2001).
Reamintim ca ministrul finantelor avansa ca vor fi reesalonate aproximativ 30% din cele 100.000 de miliarde lei datorii catre bugete, declaratie facuta o data cu lansarea OUG nr. 40/2002. Deocamdata, ministerul refuza sa ofere un tablou al reesalonarilor, inclusiv al respectarii graficului de plati. In schimb, se lauda cu incasari suplimentare de 4.459 miliarde lei, ca urmare a reesalonarilor (perioada 8 aprilie – 31 octombrie 2002).
Trebuie spus ca ajutoarele de stat de peste trei miliarde trebuie avizate de Consiliul Concurentei. „Consiliul nu detine evidenta ajutoarelor de stat acordate sub forma reesalonarilor de valoare mica, acordate direct de catre directiile finantelor publice”, precizeaza pentru Capital Cristina Butacu, purtator de cuvant al Consiliului Concurentei. In trei luni (primele din 2002), directiile Finantelor au acordat inlesniri de 2.000 de miliarde lei, alte date nu sunt insa disponibile.
Pe de alta parte, Oficiul Concurentei, organismul care monitorizeaza ajutoarele de stat, a identificat 217 agenti economici care au primit ajutoare de stat ilegale si 111 cazuri susceptibil neautorizate.
CAteva din reesalonarile anilor 2001 si 2002
Compania Reesalonari Scutiri Document
(mld. lei) (mld. lei)
Petromidia 6.700 2.200 Conventia cu MFP
Rafo 2.000 * OUG 177/2001
SNTR 1.675 majorari sterse OUG 180/2001
Petrom 1.416t-tHG 219/2002**
Fulger SAttt240t78tHG 1300/2001
LUKoil Black Sea Romania SRLt*t82tOUG 92/2002r
Nota: *) nu se cunoaste valoarea totala; **) ultimele facilitati, referitoare la TVAr
r
Investitii contra facilitatir
Datorii totale (conform MFP): 30 noiembrie 2002: 12.000 miliarde lei (375 milioane dolari).r
Datoriile catre buget: 203 milioane dolari (declarate de societate).r
Plati la buget (conform societatii):r
t- in 2002: 195 milioane dolarir
t- in 2001: 52 milioane dolarir
t- in 2000: 15 milioane dolari. r
Capital social: 446,9 milioane dolari (fata de 34 milioane dolari la preluare).r
In 2002 capitalul social a fost majorat cu 80 milioane dolari, din care 51 milioane in numerar.