După o perioadă cu rezultate dezamăgitoare, administratorii fondurilor private de pensii (obligatorii şi facultative) au reuşit să obţină, anul trecut, cele mai bune randamente din ultimii trei ani
Creşterea Bursei în 2013, după o perioadă de declin a preţului acţiunilor cotate, a contribuit în mare măsură la randamentele peste aşteptări obţinute de fondurile de pensii. În special cele cu risc mai ridicat al plasamentelor au avut de câştigat, cum este, spre exemplu, fondul Generalli, lider anul trecut în clasamentul celor mai mari randamente raportate pe Pilonul II de pensii (n.r. fonduri private obligatorii), cu 13,18%, urmat îndeaproape de Alico (13,13%) şi apoi de fondul BRD, cu 12,3%.
Toate cele 8 fonduri de pensii private obligatorii au asigurat anul trecut participanţilor un randament mediu de 11,75%, recuperând avansul pierdut în anii trecuţi. Astfel, randamentul mediu anualizat la nivelul întregii pieţe, de la lansarea pilonului II (în 2008) şi până în prezent, a revenit la 11,51%, în condiţiile în care media anuală a câştigului pe ultimii trei ani nu depăşea cu mult 8%. Cel mai bun câştig mediu anual de la lansare l-a avut fondul ING (12,03%). Tot anul trecut, numărul participanţilor a ajuns la 6 milioane de persoane, iar activele nete administrate pentru aceştia au depăşit 3 miliarde de euro (13,94 miliarde de lei). Din totalul activelor, contribuţiile brute ale participanţilor au fost de 11,3 mld. lei, iar câştigurile nete din investiţii au adăugat 2,6 miliarde lei, potrivit datelor Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR). Anul trecut, fondurile de pensii private au alocat mai mulţi bani pentru investiţii în acţiuni (inclusiv prin participarea substanţială la toate ofertele publice initiaţe de Guvern), ajungând să deţină titluri listate la BVB de peste două miliarde lei, fiind astfel unii dintre cei mai importanţi investitori instituţionali prezenţi pe piaţă. Per total, fondurile de Pilon II investesc în România circa 95% din toate activele lor.
În fondurile private de pensii obligatorii, participanţii virează în prezent 4% din veniturile brute. Cota contribuţiei, care se redirecţionează în aceste fonduri din banii plătiţi pentru sistemul public de pensii, va creşte la 4,5% începând cu luna martie 2014 şi treptat până la 6%, potrivit legii. Ieşirea din sistemul public falimentar de tip pay-as-you go (bazat pe solidaritatea între generaţii, în care pensionarii sunt plătiţi din contribuţiile salariaţilor existenţi) şi direcţionarea contribuţiilor spre fonduri în care participanţii sunt proprietarii sumelor cu care au contribuit, gestionate în conturi separate, trebuia să se realizeze într-un ritm mai accelerat, dar autorităţile române au decalat calendarul din cauza deficitelor mari din sistemul public.
Creşteri şi la pensiile facultative
Preşedintele APAPR, Marius Popescu, crede că „volumul record de contribuţii plătite de clienţi e un semn de uşoară revigorare a sistemului, care a evoluat în ultimii ani sub aşteptările industriei“, şi speră că randamentele foarte bune înregistrate, precum şi deductibilitatea fiscală acordată (400 euro pe an, atât pentru angajat, cât şi pentru angajator) vor încuraja şi dezvoltarea pensiilor facultative.
Cele 10 fonduri de pe Pilonul III (facultativ) aveau, la finele anului trecut, circa 313.000 participanţi, pentru care administrau active nete totale de peste 811 mil. lei (184 mil. euro), în creştere neaşteptat de mare, de 35%, potrivit APAPR. În 2013, randamentul mediu obţinut pe piaţă a fost de 11,33%, cea mai bună valoare din ultimii trei. Anul a fost excepţional şi prin nivelul record al contribuţiilor: 150 milioane lei, cel mai mare din 2007.
