Exporturile au totalizat 5,427 miliarde de euro, în creştere cu 2,7% (142,5 milioane de euro) faţă de aceeaşi perioadă din 2015, în timp ce importurile au depăşit 5,719 miliarde de euro, fiind cu 9,6%, respectiv cu 500,3 milioane de euro, peste valoarea corespunzătoare din anul precedent.

Potrivit datelor MADR, grâul domină structura exporturilor, cu încasări de 1,024 miliarde de euro şi un volum de peste două ori mai mare, de 6,29 milioane de tone, faţă de exporturile realizate în intervalul similar din 2015.

De asemenea, au mai avansat în primele 11 luni, în principal, exporturile de seminţe de rapiţă (+225,6 milioane de euro), preparate alimentare (+25,8 milioane de euro), animale vii din specia bovine (+25,4 milioane euro), produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi (+16,6 milioane de euro), ciocolată (+15,2 milioane de euro), animale vii din specia ovine sau caprine (+14,3 milioane de euro), carne de porc (+11,9 milioane de euro), seminţe de floare-soarelui (+11,5 milioane de euro) şi preparate şi conserve din carne (+8 milioane de euro).

"Valoarea exporturilor a fost afectată în principal de scăderea încasărilor la porumb cu 259,5 milioane de euro şi la ţigări cu 166,4 milioane de euro, dar au mai scăzut şi exporturile de orz (-91,3 milioane de euro), ulei de floarea-soarelui (-49,1 milioane de euro), turte din extracţia grăsimilor vegetale (-28,4 milioane de euro), carne de pasăre (-17,5 milioane de euro), şroturi de soia (-8,6 milioane de euro) şi miere naturală (-3,6 milioane de euro)", menţionează MADR.

Pe de altă parte, importurile au avansat la majoritatea grupelor de produse agroalimentare, respectiv la grâu (+108,5 milioane de euro), produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi (+40,9 milioane de euro), ciocolată (+36,1 milioane euro), brânzeturi (+34,8 milioane de euro), preparate alimentare (+32,7 milioane de euro), cafea (+23,7 milioane de euro), citrice (+21 milioane de euro), banane (+19,4 milioane de euro), carne de pasăre (+15 milioane de euro) şi lapte şi smântâna (+12,2 milioane de euro).

În perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2016, importurile de porumb au scăzut 180,2 milioane de euro, cele de şroturi de soia cu 57,2 milioane de euro), tutunul brut, cu 30,7 milioane de euro, iar cele de animale vii din specia porcine, cu 6 milioane de euro.

Carnea de porc a rămas şi în primele 11 luni din 2016 principalul produs alimentar importat, pentru care au fost cheltuite peste 311 milioane de euro.

"Importurile de carne de porc (principalul produs alimentar importat) au însumat 311,4 milioane de euro, cu 46 milioane de euro mai mult faţă de perioada corespunzătoare din 2015, pentru o cantitate totală de 179.800 tone. La tomate, importurile s-au majorat cu 16,6 milioane de euro, totalizând 62,4 milioane de euro, la un volum de 68.500 tone, ceea ce reprezintă o creştere cantitativă cu 35,2% faţă de acelaşi interval din anul anterior", se precizează în analiza MADR.

Uniunea Europeană a fost principalul partener în comerţul agroalimentar al României, livrările de produse agroalimentare către această destinaţie având o pondere valorică de 54,4% din total exporturi, iar achiziţiile din statele membre UE au deţinut o pondere de 73,9% din totalul importurilor.

Ministerul Agriculturii intenţionează să aloce, în 2017, printr-o schemă de ajutor de stat, 86 de milioane de euro crescătorilor de porci din România care livrează animale pentru abatorizare, potrivit unui proiect de Ordonanţă de Urgenţă. Implementarea acestui ajutor de stat are ca scop depăşirea dificultăţilor din sector, în sensul dezvoltării activităţii de creştere a porcinelor şi al menţinerii, cel puţin, la nivelul actual de producţie. Necesitatea acestui program a apărut din cauza presiunilor cu care se confruntă producătorii de carne de porc din România în valorificarea producţiei şi a importurilor masive de carne de porc care, conform statisticilor, s-au ridicat în 2015 la 230.000 de tone.

Pentru tomate, un alt produs cu importuri masive, MADR a demarat deja un program de sprijin pentru roşiile cultivate în sere şi solarii, alocând 40 de milioane de euro în 2017. Valoarea sprijinului financiar acordat beneficiarilor este de 13.481,4 lei/beneficiar/an, sumă ce reprezintă contravaloarea în lei a 3.000 euro/beneficiar/an, pentru o suprafaţă de 1.000 de metri pătraţi.

Potrivit datelor MADR, până la data de 16 februarie 2017, au fost primite 2.253 de solicitări de înscriere în programul de sprijin pentru tomate, cultivate în sere sau solarii. Acestea provin din 38 de judeţe, cele mai multe solicitări fiind din Olt, Giurgiu, Dolj, Galaţi, Teleorman şi Buzău, care sunt, de altfel, puternice zone legumicole.

Estimările experţilor din MADR indică un număr de 8.023 potenţiali beneficiari la nivelul întregii ţări.
Sursa: Agerpres