Topul judeţelor cu cele mai mari restanţe la credite

Din cauza creşterii alarmante a împrumuturilor restante contractate de populaţie şi firme, agenţiile din anumite judeţe au devenit „unităţi-problemă“ pentru bancheri. Zonele cu cele mai mari probleme sunt cele în care şomajul a crescut puternic, dar şi regiuni dezvoltate economic, în care entuziasmul imobiliar din ultimii ani a creat aşteptări spulberate după izbucnirea crizei. Dacă în urmă cu un an ponderea creditelor restante în total portofoliu credite era de

Din cauza creşterii alarmante a împrumuturilor restante contractate de populaţie şi firme, agenţiile din anumite judeţe au devenit „unităţi-problemă“ pentru bancheri.

Zonele cu cele mai mari probleme sunt cele în care şomajul a crescut puternic, dar şi regiuni dezvoltate economic, în care entuziasmul imobiliar din ultimii ani a creat aşteptări spulberate după izbucnirea crizei. Dacă în urmă cu un an ponderea creditelor restante în total portofoliu credite era de numai 1,1%, conform datelor BNR, anul acesta s-au înregistrat, la finele lunii septembrie, credite restante în valoare de 6,51 miliarde de lei, adică 3,25% din totalul de 200,2 miliarde de lei al îm­pru­­muturilor. Cele mai afectate au fost împrumuturile în lei, la care s-au adunat mai mult de jumătate din restanţe.

Judeţele Bistriţa-Năsăud, Suceava, Sălaj, Arad şi Olt au avut cele mai mari rate ale împrumuturilor restante – peste 5%, în Bistriţa-Năsăud ajungând chiar până la 8,74%. Şomajul ridicat a fost una din principalele cauze în special în Sălaj, Alba, Hunedoara şi Teleorman.

Ierarhia  judeţelor cu probleme se schimbă însă dacă analizăm viteza cu care avansează restanţele. Faţă de aceeaşi lună din 2008, restanţele în Galaţi au crescut, în septembrie, de peste cinci ori, economia judeţului şi locurile de muncă depinzând în mare măsură de activitatea combinatului Sidex, care şi-a redus exporturile şi a fost nevoit să facă disponibilizări. La polul opus, cele mai mici probleme cu restanţele le au  judeţele în care s-au şi acordat, de altfel, mai puţine împrumuturi: Tulcea (2,13% în total credite), Gorj (2,12%), Satu-Mare (2,09%).

„Evoluţia creditelor restante pe anumite judeţe este în directă şi strânsă core­laţie cu volumul de credite acordate. Atât în cazul Raiffeisen, cât şi în datele generale din Biroul de Credit, Bucureşti, Constanţa, Iaşi, Timiş conduc în topul volumului de credite acordate, dar şi în al celor restante“, spune Mihai Răuţă, director consumer risk la Raiffeisen. El precizează că există şi zone în care creşterea de acum a restanţelor se explică prin creşterea gradului de îndatorare permisă în trecut de nivelul mai mare al salariilor, disponibilitatea garanţiilor şi creşterea valorii lor sau accesul uşor la unităţi bancare. De asemenea, în alte zone  industrializarea a crescut puternic pe segmente precum industria auto în zona Timiş, Arad. S-au deschis fabrici în zone rurale, relativ izolate de alte zone industriale, unde costurile au fost reduse, atrăgând forţa de muncă, salarii de un nivel superior zonei; ulterior, din cauza scăderii cererii, aceste fabrici au fost nevoite să îşi reducă personalul. „Pentru aceştia, posibilitatea de a găsi un alt loc de muncă în zonă este limitată; totuşi, este interesant că nu întotdeauna nivelul restanţelor dintr-un judet e corelat direct cu rata şomajului“, spune Răuţă.

Negocieri pentru restructurare

Analistul financiar Bogdan Baltazar crede că ponderea crescută a creditelor restante se explică prin faptul că „în acele judeţe, campionii în afaceri erau firmele care exportau“, dar şi prin „aşteptările ridicate în zonele cu multe perspective privind forţa de muncă sau proiectele imobiliare“. Baltazar susţine că băncile au devenit foarte prudente, „situaţiile de restructurare a creditelor se negociază de la caz la caz, nu se mai efectuează creditarea pe oportunităţi, se creditează în continuare clienţii vechi şi stabilizaţi“.

Pentru a-şi ajuta clienţii care au dificultăţi la plata ratelor, Raiffeisen a început să le ofere, anul acesta, consiliere gratuită, creând şi programul de informa­re, „ABCdar bancar“. Directorul Mihai Răuţă spune însă că, adesea,  clienţii sunt reticenţi să apeleze la restructurarea creditelor şi înţelg cu dificultate impactul restanţelor şi al soluţiilor dis­ponibile.

O situaţie sumbră a restanţelor reiese şi din datele firmelor de recuperare. Conform unui studiu realizat de Urban & Asociaţii, privind situaţia creditelor restante din portofoliul lor, 28% din valoarea restanţelor se află în Bucureşti, aproximativ 5% în Timiş, Cluj şi Argeş, 4% în Iaşi şi 3% în Constanţa, Prahova, Dolj, Braşov şi Bihor.