În două din trei judeţe ale ţării, numărul pensionarilor îl depăşeşte pe cel al angajaţilor, iar Giurgiu, Teleorman şi Călăraşi ţin capul de afiş. Din această cauză contribuţiile sociale sunt mari.

De două ori mai mulţi pensionari decât salariaţi – aceasta este situaţia în Giurgiu şi Teleorman. Cele două judeţe se află în fruntea unui clasament întocmit de EVZ pe baza datelor Institutului Naţional de Statistică (INS) privind numărul de pensionari raportat la cel al angajaţilor, valabile la sfârşitul lunii iunie.

O situaţie uşor mai bună se înregistrează în Călăraşi, Dâmboviţa, Suceava, Botoşani, Vaslui, Neamţ şi Olt, unde la fiecare trei pensionari există doar câte doi angajaţi.

După cum declara recent Vergil Voineagu, preşedintele INS, „în două treimi din judeţele ţării, numărul pensionarilor îl depăşeşte pe cel al salariaţilor”.

Polul sărăciei

Judeţele Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa şi Teleorman compun al doilea pol de sărăcie din ţară, după Regiunea Nord-Est. În anii ’70, întreaga zonă a fost dezvoltată artificial, iar după schimbarea regimului, fabricile mari s-au închis. Soluţia preferată la acel moment de autorităţi era pensionarea anticipată, pentru a evita valurile de şomeri şi protestele.

„Nenorocirea s-a petrecut din cauza practicilor declanşate la începutul anilor ’90 de a scoate angajaţii unor unităţi industriale la pensie anticipat, pentru a nu-i trimite în şomaj”, explică analistul economic Ilie Şerbănescu.

Aceste persoane, alături de pensionaţii pe caz de boală şi de cei care primesc pensia minimă, ce ar trebui considerată ajutor social, umflă artificial numărul românilor care îşi primesc veniturile din fondul de pensii, consideră specialiştii consultaţi de EVZ.

În acest sens, Adrian Izvoranu, director general al Confederaţiei Patronale a Industriei, Serviciilor şi Comerţului, susţine că de 34% din numărul total de pensii sunt discutabile. Iar aprobarea punctului de pensie la 45% din salariul mediu a făcut ca pensionarii să trăiască mai bine decât salariaţii care au familiişicopii, spuneŞerbănescu.

În opinia sa, „totul porneşte de la faptul că pensionarii sunt cel mai mare bazin electoral. Este o ţară de asistaţi cu o politică orientată spre trecut, unde salariatul este cel mai năpăstuit personaj”. Peste această problemă se suprapune una naturală. „Nu ne putem aştepta la un altfel de rezultat, în condiţiile în care legislaţia nu încurajează creşterea natalităţii şi se ajunge la îmbătrânirea populaţiei active”, spune Daniela Necefor, managing partner al companiei de resurse umane Total Business Solutions.

Ce se poate face

Autorităţile încearcă să reducă numărul de pensionari crescând vârsta de pensionare. Astfel, în anul 2030, românii vor ieşi la pensie la 65 de ani. Daniela Necefor spune că, pe termen mediu şi lung, guvernul trebuie să încurajeze natalitatea, precum şi angajarea tinerilor absolvenţi.

Adrian Izvoranu vine cu o altă soluţie: „Casa de Pensii trebuie să devină o entitate autonomă care să lucreze pe principii economice”. Astfel, banii ar fi suficienţi pentru plata pensiilor celor cărora li se cuvin de drept.

AFACERI

Capitala, cea mai dezvoltată zonă

Cei mai mulţi salariaţi faţă de numărul de pensionari sunt în municipiul Bucureşti: şase pensionari la zece angajaţi. Capitala este urmată de judeţele Ilfov, Timiş şi Constanţa, unde la zece salariaţi sunt şapte pensionari. După acestea se situează Clujul (opt pensionari la zece salariaţi), Braşovul, Sibiul, Aradul şi Covasna, cu nouă pensionari la fiecare zece lucrători. Aceste zone ale ţării sunt exact cele mai dezvoltate din punct de vedere economic.

De exemplu, aproape un sfert din firmele mici şi mijlocii din România sunt concentrate în zona Bucureşti-Ilfov, potrivit Cartei Albe a IMM-urilor 2010. Circa 5% dintre IMM-uri sunt în Cluj, 4,3% în judeţul Timiş, iar 4,1% în Constanţa. La polul opus, în Giurgiu sunt numai 0,73% din numărul total de IMM-uri, iar în Ialomiţa 0,74%.

Judeţele unde raportul este în defavoarea salariaţilor sunt cele „din mediile dezafectate, unde au avut loc concedieri masive pentru care s-a găsit ca soluţie pensionarea anticipată”, explică Adrian Izvoranu, director general al Confederaţiei Patronale a Industriei, Serviciilor şi Comerţului. Astfel, potrivit lui, cele mai grave situaţii sunt acolo unde situaţia economică este dintre cele mai slabe.

La finele lunii iunie, în România erau înregistraţi 4,75 milioane de pensionari şi 4,68 milioane de salariaţi, conform datelor INS.