Proiectul minier de la Roşia Montană este blocat de ani buni. Capital.ro publica la începutul lunii februarie un articol în care arăta cele mai importante detalii despre proiectul minier.
Întrucât Guvernul Ponta va crea o nouă companie care se va ocupa exclusiv de proiectul Roşia Montană, operaţiune deja planificată într-un document în care este menţionat că proiectul poate genera venituri şi încasări bugetare de mai multe miliarde dolari, poate relansa industria minieră şi crea locuri de muncă, capital.ro reia integral articolul postat la începutul lunii februarie.
Articolul a fost publicat în nr. 5 al revistei Capital din acest an.
Citiţi şi: Guvernul pregăteşte reluarea mineritului la Roşia Montană. Vezi DOCUMENTELE OFICIALE
2013, an decisiv pentru proiectul de la Roşia Montană
Premierul Victor Ponta vrea să tranşeze cât mai repede soarta proiectului minier de la Roşia Montană. Primul pas a fost anunţat deja: mutarea dosarului în ograda ministrului delegat pentru marile proiecte. Urmează avizul de mediu.
România reprezintă una din țările în care mineritul și resursele minerale ar trebui să fie pe agenda publică. Țara noastră este bogată în minereuri, are o tradiție veche în minerit și forță de muncă bine calificată, mare parte din ea fiind, în prezent, în șomaj sau fără niciun venit. Premierul Victor Ponta a anunțat că proiectul minier de la Roşia Montană va fi demarat dacă vor fi îndeplinite trei condiţii: respectarea standardelor de mediu, creşterea redevenţelor şi creşterea participării statului român în compania de proiect.
Surse guvernamentale au explicat, pentru Capital, că proiectul minier ar urma să fie mutat din curtea Ministerului Mediului în curtea ministrului delegat pentru marile proiecte, Dan Șova, pentru ca exploatarea să poată primi undă verde mai repede. Contactat de Capital, ministrul delegat a explicat că trebuie să se ia o decizie în cazul investiţiei de la Roşia Montană. Totuși, el a precizat că nu se poate pronunța pe acest subiect decât în momentul în care Executivul va decide că acest proiect va fi administrat de Departamentul Marilor Proiecte, decizie care nu a fost luată încă.
În timp ce ministrul delegat este rezervat, premierul a explicat că negocierea cu investitorul va începe „imediat”, când proiectul va trece în portofoliul lui Şova. Și ministrul mediului și schimbărilor climatice, Rovana Plumb, a lăsat de înțeles că o decizie legată de acest proiect va fi luată în Guvern, și nu de către un singur ministru.
Cât poate câștiga statul român
Peste 50% din veniturile anticipate ale Proiectului Roșia Montană vor rămâne în România. Mai mult decât atât, conform unui studiu realizat de Oxford Policy Management în anul 2010, impactul potențial, direct și indirect, al proiectului Roșia Montană în economia României este de 19 miliarde de dolari. În timp ce procentajul pentru stat reprezintă atât impozite, taxe, redevențe, dividende, forța de muncă, furnizori locali și naționali, în câștigul Gabriel Resources intră doar dividendele nete.
În cazul în care aurul este vândut la un preţ mediu de 900 dolari/uncie, volumul total al beneficiilor statului român din sursele indicate mai sus este de 1,8 miliarde de dolari. În cazul în care preţul aurului creşte la, de exemplu, 1.200 dolari/uncie, vor crește şi beneficiile statului român. Pe lângă aceste avantaje financiare directe, statul român beneficiază de propagarea directă şi indirectă a efectelor economice ale proiectului.
Una din criticile cel mai des aduse proiectului minier de la Roşia Montană de către ONG-uri și nu numai este că România şi românii nu au parte de beneficii suficiente de pe urma proiectului. În absența unui termen de comparație, nivelul de 19,3% este doar o cifră. Guvernele ţărilor dezvoltate, în rândul cărora România aspiră să ajungă, tind să deţină mai puţin de jumătate – sub 10 % – din acţiunile companiilor miniere, în comparaţie cu cât deţine statul român din Roşia Montană Gold Corporation. Acest fapt ridică însă o nouă întrebare: dacă participaţia statului la RMGC este de 19,3%, şi e mai mare decât în alte ţări, ce înseamnă acest lucru?
Cert este că economiștii susțin că reevaluarea participării statului român la proiectul Roşia Montană nu este sinonimă cu renunţarea la câştiguri de către statul român de pe urma proiectului. Mai mult, este oportun să ne amintim că deţinerea de acţiuni este doar unul din multiplele moduri în care statul român câştigă de pe urma proiectului.
Dezvoltarea infrastructurii
Logistica necesară realizării proiectului, respectiv drumuri locale şi judeţene, case, şcoli, servicii de utilitate publică, sunt construite de investitor şi rămân comunităţii. 78 de milioane de dolari vor fi investite în infrastructura de drumuri (25 mil. dolari pentru drumuri noi şi 53 mil. dolari pentru drumurile de carieră şi infrastructura comunelor adiacente). Alte 35 de milioane de dolari vor fi alocate pentru investiţii în alimentarea cu apă (1 mil. dolari pentru sistemul de canalizare, 34 mil. dolari pentru sistemul de alimentare cu apă). În plus, 135 de miloane de dolari sunt prevăzute la capitolul de mediu (8 milioane dolari pentru plantarea de copaci şi vegetaţie şi alte 127 milioane dolari pentru reabilitarea mediului). De asemenea, proiectul minier va stopa poluarea cu ape acide rezultată în urma a 2.000 de ani de minerit necontrolat. Cheltuielile vor fi suportate în întregime de către compania minieră. Și infrastructura de alimentare cu energie electrică va fi reabilitată. 23 de milioane de dolari vor fi investite pentru infrastructura de alimentare cu energie electrică şi 2 milioane dolari pentru infrastructura de telefonie şi date.
Gabriel Resources, compania care deţine 80% din Roșia Montană Gold Corporation, ar urma să extragă 300 tone de aur şi 1.600 tone de argint în următorii 20 ani de la mina Roşia Montană, unde se estimează că s-ar găsi cele mai mari depozite de aur din Uniunea Europeană. Dacă va fi demarată exploatarea în sine, investitorul susține că vor fi create 2.300 de locuri de muncă directe pe perioada etapei de construcţie a minei, 800 de locuri de muncă directe în timpul exploatării şi 3.600 de locuri de muncă în total (directe, indirecte și induse) pe întreaga perioadă a operării. Potrivit calculelor, pe perioada de construcție a minei se va investi aproximativ un milion de dolari pe zi.
Statul nu are bani să sape după aur
Potrivit experților din cadrul Agenției Naționale de Resurse Minerale, costurile redeschiderii minelor şi exploatării lor abandonate de stat sau care au fost conservate sunt foarte mari, iar statul nu-şi permite în momentul de faţă o asemenea investiţie.
În plus, investiția necesară închiderii ecologice ale unei mine este mult prea mare pentru „buzunarul statului”, mai susțin specialiștii.
