"Ponderea foarte ridicată a companiilor cu risc major de insolvenţă este explicată de fenomenul polarizării firmelor româneşti, mult mai accentuat comparativ cu ceea ce observăm în Ungaria, Polonia sau Cehia. Spre exemplu, cele mari mari 10% din firmele româneşti deţineau la sfârşitul anului 2015 aproape 91% din totalul veniturilor înregistrate de către întreg mediul de afaceri, în timp ce această pondere este mult mai scăzută în cazul Ungariei (72%), Poloniei (68%) sau Cehiei (59%)", se arată în document.

Cele mai multe firme şi PFA-uri în insolvenţă sunt din Bucureşti, respectiv 1.228, în creştere cu 10,33% comparativ cu ianuarie – august 2016. Următorul este judeţul Iaşi, cu 352 (+6,67%), şi de Bihor, cu 319 cazuri (-15,83%), potrivit Agerpres.

Cele mai multe insolvenţe au fost înregistrate în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor – 1732, în scădere cu 0,7%.

De asemenea, un număr de 10.043 firme şi-au suspendat activitatea (-13,52%), iar 18.185 s-au dizolvat, număr în scădere cu -16,34%.

99% dintre companiile româneşti se luptă pentru o cotă de piaţă de maximum 33%, în condiţii de concurenţă foarte agresivă şi economie subterană mult mai ridicată decât media înregistrată în UE.

Conform Coface, soldul creditului furnizor s-a dublat de la momentul impactului crizei financiare până în prezent, crescând de la 168 miliarde lei (2007) la aproape 340 miliarde lei (2016), în timp ce soldul creditului bancar a crescut doar cu aproximativ 30 miliarde lei.

"Durata medie de colectare a creanţelor a crescut de la 60 de zile (2007) la aproape 114 zile (2015), iar estimările Coface indică un nivel de 118 zile pentru 2016. Practic, insolvenţa unei companii româneşti în anul 2017 va genera pierderi financiare de două ori mai mari partenerilor de afaceri. Nu întâmplător primul trimestru al anului curent a debutat cu un cuplu unic: minimul istoric al insolvenţelor nou deschise & maximul impactului financiar (pierderi cauzate creditorilor) propagat în mediul de afaceri. Prin acordarea termenelor de plată, furnizorii sunt cei mai mari creditori ai companiilor, creditul comercial reprezentând 42% în totalul datoriilor (comparativ cu 29% în 2008), în timp ce creditul bancar are o pondere de doar 21% (comparativ cu 24% în 2008)', informează Coface.