Numărul românilor care vor avea acces la internet ar putea creşte anul acesta odată cu finalizarea proiectului Ro-Net şi acesarea fondurilor europene
Țara noastră este lideră în Europa la viteza maximă de internet pe care utilizatorii o pot atinge, conform datelor companiei Akamai. În schimb, numărul celor care accesează internetul este mult mai mic decât în restul țărilor europene. Spre exemplu, datele Eurostat pe 2016 arată că în România rata de utilizare a internetului a fost de 66%, iar 30% nu au intrat niciodată pe internet. Doar Bulgaria stă mai prost ca noi, cu 33%. Chiar dacă nu oferă cele mai mari viteze, Luxemburg este lideră în ceea ce privește utilizarea internetului.
În această țară, 98% din populație accesează regulat internetul. Datele Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) arată că în anul 2016 rata de penetrare a conexiunilor de acces la internet fix aferente persoanelor fizice, la nivel de gospodării, a atins 53,7% la nivel național, respectiv 67,5% la nivel urban și, respectiv, 35,8% la nivel rural. Guvernul are în plan reducerea procentului de persoane care nu au utilizat niciodată internetul, de la 30% în anul 2016 până la 25% în 2020. În vederea îndeplinirii acestei măsuri, Guvernul susține încurajarea alfabetizării digitale la nivelul populației generale, mai mult, își propune prin facilități fiscale pentru persoanele care finalizează cursuri și dobândesc competențe digitale, alfabetizarea digitală a tuturor cetățenilor României până în anul 2030 şi asigurarea bazei tehnice necesare instruirii prin dotarea unităților școlare cu suficiente calculatoare și acces la internet.
„Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (MCSI) este implicat direct în procesul de reducere a birocrației și alfabetizare digitală a românilor, în colaborare cu toate celelalte ministere, prin intermediul proiectelor de e-guvernare. În vederea reducerii procentului persoanelor care nu au utilizat niciodată internetul Ministerul contribuie în mod direct la acoperirea zonelor nedeservite prin proiectul Ro-Net, care vizează conectarea a circa 700 de localități considerate zone albe, aflat în curs de implementare cu termen estimat de finalizare în decursul acestui an“, au declarat pentru Capital oficialii MCSI.
Ro-Net, finalizat după cinci ani
Ro-Net este un proiect de peste 85 milioane de euro finanțat prin fonduri structurale europene. Iniţial, proiectul prevedea acoperirea a 783 dintre cele 2.268 de localități identificate ca „zone albe“. Licitaţia pentru implementarea lucrărilor a fost câştigată de Telekom România, iar lucrările au demarat în anul 2013. „Deşi iniţial numărul total de localităţi stabilit pentru a fi acoperite de Ro-Net a fost de 783, dupa verificările ANCOM, numărul a ajuns la 724, dintre care 700 eligibile pentru obținerea autorizaţiilor. Din diverse motive, reţeaua va acoperi maximum 662 de localităţi, dintre care, în prezent, în 447 de localităţi lucrările sunt finalizate, în 318 lucrările au fost recepţionate de Ministerul Comunicaţiilor, iar pentru aproximativ 200 de localităţi am primit plata pentru lucrările efectuate. Potrivit contractului de concesiune, după finalizarea reţelei, aceasta devine proprietatea Ministerului Comunicaţiilor, care o va da apoi în concesiune către Telekom România timp de 18 ani“, a declarat Ovidiu Ghiman, director executiv comercial – segment business, Telekom Romania. Oficialul Telekom estimează finalizarea proiectului în luna iunie a acestui an.
Un alt proiect de a introduce internet la sate este derulat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. În Programul Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020 se specifică că Autoritatea de Management și Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală vor încuraja și sprijini implementarea proiectelor de infrastructură de bandă largă dacă acestea sunt incluse în strategiile de dezvoltare locală. Astfel, suma de 25 milioane euro estimată în Acordul de Parteneriat pentru finanțarea acțiunilor de internet în bandă largă/broadband, ar putea fi majorată până la 35 milioane de euro, în măsura în care răspunde nevoilor identificate la nivelul strategiilor de dezvoltare locală.