Andrei Buruiană, consultant cu o experiență de peste 14 ani în servicii financiare, a scris recent pe pagina sa de socializare că a constatat o diferență de opinii între jucătorii implicați privind cum să poată participanții să-și încaseze banii din Pilonul 2. În condițiile în care fondurile de pensii vor ca legea să le permită să dea banii în tranșe pe 12 ani, o informație vine să dea absout totul peste cap. Românii vor toți bani deodată.
Așadar, acesta a explicat că s-a pus în discuție dacă plata unică, una din cele două variante din prezent, să fie în continuare disponibilă. Totodată, cealaltă variantă este cea de a primi banii în tranșe lunare, timp de 5 ani.
„Săptămânile trecute, într-un context al finalizării legii de plată a pensiilor private, am constatat o diferență de opinii între jucătorii implicați privind cum să poată participanții să-și încaseze banii din Pilonul 2.
Mai concret, s-a pus în discuție dacă plata unică, una din cele două variante din prezent, să fie în continuare disponibilă. Cealaltă variantă este cea de a primi banii în tranșe lunare, timp de 5 ani.
Primul gând a fost să întreb în bula mea de LinkedIn, unde în mare majoritate se regăsesc manageri de top, antreprenori și foarte buni profesioniști. Deși nu reprezintă un eșantion reprezentativ pentru marea masă de participanți din Pilonul 2 (circa 7 mil.), consider demersul un reper util atât pentru curiozitatea mea epistemică cât și pentru înșiși membrii bulei”, a scris Andrei Buruiană pe pagina sa de Facebook.
Variantele au fost:
- suma integrală la pensionare, indiferent de impozit;
- tranșe lunare timp de 5-10 ani;
- rentă viageră pe o durată estimată;
- mix 1/2 la pensionare și 1/2 eșalonați.
„În viitoarea lege de plată a pensiilor ar trebui lăsate și variantele actuale”
De asemenea, specialistul este de părere că în viitoarea lege de plată a pensiilor ar trebui lăsate și variantele actuale ( n.red. tranșă unică și eșalonare 5 ani), cât și renta viageră plus o variantă hibrid, pentru a crea opțiuni potrivite pentru cât mai mulți participanți.
„Nu sunt surprins să constat că cei mai mulți ar dori toți banii la pensionare în tranșă unică. Celelalte opțiuni aș putea opina că sunt în cote similare. De ce nu sunt surprins? Pentru că întrebarea mea este adresată într-o societate cu particularități extrem de clare privind atitudinea la viitor, inclusiv legat de banii investiți.
Unul din motive se regăsește la clasicul Hofstede și ale sale dimensiuni societale, mai cu seamă la “evitarea incertitudinii”, respectiv “individualist vs. colectivist”. România punctează extrem de sus la prima dimensiune menționată (90/100) și destul de jos la individualism (30/100). Imaginea 2.
Interpretarea este că evitarea incertitudinii implică și un apetit redus la așteptarea lungă pentru a încasa rezultatele unei investiții iar abordarea individualistă redusă este de asemenea un predictor pentru reticență la recompense viitoare.
Cele două corelații au fost verificate statistic prin sondaj efectuat pe aproximativ 7000 respondenți din 53 țări, printre care și România.
Un alt motiv este răbdarea investițională. Rezultatele aceluiași sondaj plasează România în ultima treime de țări, dpdv răbdare investițională (imaginea 3) cu 57% din respondenți având răbdare. România nu face notă discordantă între țările din regiune, toate foste comuniste.
Coincidență sau nu, 43% din respondenții mei au optat pentru o variantă prezentă de accesare iar 57%, din celelalte 3 variante cumulate, au optat pentru o formă de încasare viitoare. Foarte pe scurt, cele 4 variante cu + și -:
- tranșa unică, are ca + că se evită orice incertitudine viitoare și se încasează banii repede și ca – faptul că se pierde mult prin impozitare; practic se impozitează cu 10% ce depășește 2000/lună, or daca participantul scoate toți banii dintr-un foc, va depăși pragul și va plăti impozit la aproape toată suma; într-o simulare personală mi-a reieșit cea mai mică sumă din cele 4;
- tranșe lunare, are ca + faptul că se diluează pe mai mulți ani iar suma lunară fie e sub pragul de impozit, fie, dacă e peste, se impozitează doar ce depășește; minusul e că în cei 5 ani banii din sold nu sunt investiți și nu produc randament;
- renta viageră poate fi teoretic cea mai profitabilă pentru că banii se împraștie pe mai mulți ani, deci impozit mic și se și reinvestesc (evident cu risc investițional asociat, care poate fi minusul);
- varianta mix 1/2 la pensionare și 1/2 împrăștiați pe un nr de ani, poate fi un compromis. Are ca plus flexibilitatea și ca minus că se pierd bani mulți la impozit (jumătatea încasată imediat va fi peste pragul de impozitare, deci impozit).
În opinia mea, în viitoarea lege de plată a pensiilor ar trebui lăsate și variantele actuale (tranșă unică și eșalonare 5 ani), cât și renta viageră plus o variantă hibrid, pentru a crea opțiuni potrivite pentru cât mai mulți participanți. Simulările le voi face publice într-un articol exhaustiv în curând”, a completat Andrei Buruiană.