Propunerea legislativă care prevede modificări importante ale Legii nr.260/2008 va fi dezbătută de Senat. Modificările vizate sunt: asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor, dar și introducerea riscului de furtună în categoria dezastrelor naturale.
Astfel, Legea prevede următoarele modificări:
- Dezastru natural – cutremure de pământ, alunecări de teren, inundaţii şi furtuni ca fenomene naturale;
- Contract PAD – contract de asigurare a locuinţei împotriva dezastrelor naturale, în temeiul căruia asigurătorul se obligă să plătească asiguratului despăgubirea totală sau parţială, în condiţiile şi în limitele stabilite de prezenta lege şi de normele emise în aplicarea acesteia;
- Pool de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale denumit în continuare PAID – societate de asigurare şi/sau de reasigurare, constituită cu scopul de a gestiona asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva dezastrelor naturale.
De asemenea, se legiferează posibilitatea încheierii contractului PAD în acelaşi contract cu alte asigurări facultative emise de alţi asigurători în sistem de coasigurare, “facilitându-se, astfel, accesul clienţilor/contractanţilor şi potenţialilor clienţi/contractanţi la produse de asigurare care să corespundă cel mai bine cerinţelor şi nevoilor acestora”, conform expunerii de motive a inițiatorilor propunerii legislative. Se introduce și posibilitatea ca autoritățile locale sau instituțiile publice să poată desfășura activități de distribuţie a contractelor de asigurare PAD.
La articolul 7, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) Contractul de asigurare obligatorie a locuinţelor se încheie în formă scrisă între PAID şi proprietarul locuinţei, fie în mod direct fie prin alte canale de distribuţie şi îndeplineşte cel puţin următoarele condiţii:
a) suma asigurată este egală cu cea asigurată obligatoriu;
b) riscurile asigurate prin contract cuprind riscurile prevăzute la art. 6.”
La articolul 7, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (l1) cu următorul cuprins:
„(l1) în baza prevederilor Legii nr. 236/2018 cu modificările şi completările ulterioare, autorităţile administraţiei publice locale sau alte instituţii pot opta şi pot desfăşura activitate de distribuţie a contractelor de asigurare PAD.”
În plus, se propune și introducerea unei perioade neacoperite de 5 zile de la emiterea unui contract nou, doar pentru riscurile predictibile de alunecare de teren şi inundaţii, pentru riscul de cutremur aceasta intrând în vigoare din ziua următoare plăţii.
Propunerea legislativă mai clarifică obligativitatea încheierii contractului PAD pentru toate imobilele cu destinaţie de locuinţe indiferent dacă acestea sunt sau nu utilizate efectiv în acest scop, dar și clarificarea dreptului proprietarilor de imobile în clasa I de risc seismic de a încheia un contract facultativ fară a prezenta dovada încheierii PAD, în condiţiile imposibilităţii legale de a încheia un contract PAD în lipsa unor lucrări de consolidare a acestora.
De asemenea, se menționează suma asigurată și prima aferentă, dar și posibilitatea actualizării sumelor respective prin legislaţie secundară emisă de A.S.F. cu avizul prealabil al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.
Unele prevederi care reglementează la dreptul de despăgubire în cazul construcţiilor la care au fost realizate modificări neautorizate asupra structurii de rezistenţă. Asiguraţii nu vor fi despăgubiţi doar pentru partea de pagubă care a fost produsă/favorizată ca urmare a lucrărilor efectuate. Sancţiunea excluderii va fi proporţională cu efectul pe care îl au lucrările asupra structurii de rezistenţă a locuinţei.
La articolul 5, alineatele (1) – (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„Art. 5 – (1) Pentru contractele anuale, suma asigurată care se acordă în temeiul prezentei legi, denumită în continuare sumă asigurată obligatoriu, este:
a) 100 000 lei, pentru fiecare locuinţă de tip A;
b) 50 000 lei, pentru fiecare locuinţă de tip B.
(2) Primele cuvenite pentru sumele asigurate prevăzute la alin. (1), denumite în continuare prime obligatorii, sunt:
a) 100 lei, pentru suma prevăzută la alin. (1) lit. a);
b) 50 lei, pentru suma prevăzută la alin. (1) lit. b).
Suma asigurată obligatoriu şi prima obligatorie aferentă pot fi modificate prin normă A.S.F. cu avizul prealabil al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice; în acest caz, pentru contractele multianuale, suma asigurată obligatoriu şi prima de asigurare aferentă se reactualizează la data aniversării anuale.”
La articolul 19, alineatele (1) – (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„Art. 19. – Constatarea şi evaluarea prejudiciilor, precum şi stabilirea cuantumului despăgubirii se realizează de către asigurătorul care a eliberat contractul de asigurare, cu respectarea reglementărilor emise de către A.S.F. în aplicarea prezentei legi.
– în cazul contractelor eliberate prin intermediari, constatarea şi evaluarea prejudiciilor, precum şi stabilirea cuantumului despăgubirii se realizează de către PA1D, cu respectarea reglementărilor emise de către A.S.F. în aplicarea prezentei legi.
– în cazul în care asigurătorul care a eliberat contractul de asigurare informează PAID cu privire la imposibilitatea realizării în termenele prevăzute a instrumentării dosarelor de daună, PAID poate prelua această activitate.”
La articolul 19, alineatele (5), (7), (9) şi (10) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„(5) în cazul în care o persoană este asigurată atât printr-un contract de asigurare obligatorie, cât şi printr-un contract de asigurare facultativă, plata despăgubirilor se efectuează în baza condiţiilor de asigurare obligatorie, urmând ca pentru suma asigurată care excedează sumei asigurate prin contractul PAD, plata să se efectueze în baza contractului de asigurare facultativă.”
„(7) Sumele cuvenite ca despăgubire se achită conform solicitării asiguratului prin mijloacele prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare la data plăţii.”
(9) Obligaţia acoperirii costurilor aferente activităţii de constatare şi evaluare a prejudiciilor ce sunt în legătură cu acoperirea dată de un contract PAD cade în sarcina PAID.”
„(10) în cazul contractelor de asigurare în care PAID are calitatea de coasigurător, costurile aferente activităţii de constatare şi evaluare a prejudiciilor cad în sarcina asigurătorilor iar stabilirea cuantumului aferent obligaţiei fiecărei părţi se realizează conform înţelegerii prealabile a acestora.”
Proiectul mai prevede abrogarea contravenţiilor în cazul nerespectării obligaţiei persoanelor fizice şi juridice de a încheia contractul PAD, dar instituie obligativitatea ca în momentul înscrierii unei locuințe în cartea funciară, proprietarul să fie obligat să prezinte contractul de asigurare obligatorie, potrivit legestart.ro
Articolul 10 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) Pentru înregistrarea sau modificarea înregistrării unei locuinţe în cartea funciară, proprietarul acesteia este obligat să prezinte un contract de asigurare obligatorie a locuinţei.
(2) înregistrarea sau modificarea înregistrării locuinţei în cartea funciară este condiţionată de existenţa unui contract de asigurare obligatorie a locuinţei în vigoare la data solicitării.”
La articolul 22 alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(1) Statul îşi rezervă dreptul de a nu acorda despăgubiri proprietarilor de locuinţe avariate prin dezastre naturale, atunci când locuinţele nu sunt asigurate printr-un contract PAD.
Propunerea legislativă va fi dezbătută mai întâi în senat, apoi în Camera Deputaților, pentru votul final.