Toți cei care consumă cafea regulat trebuie să știe! Cafeaua este una dintre cele mai răspândite băuturi de pe planetă. În lume se consumă, zilnic, aproximativ două miliarde de cești de cafea. Efectele pot începe chiar de la prima înghițitură. Doar adulmecarea mirosului poate îmbunătăți memoria și poate stimula starea de vigilență, potrivit unui studiu din 2019 efectuat pe 80 de tineri cu vârsta între 18 și 22 de ani.
Persoanele care beau trei până la patru cești de cafea pe zi au avut cea mai puternică structură a creierului
Un studiu de dată recentă arată cum ar putea îmbunătăți cafeaua structura creierului, scrie Mindbodygreen.
Un studiu exploratoriu bazat pe populația din Hamburg, Germania, a analizat recent creierul a peste 2.000 de persoane cu vârste cuprinse între 45 și 74 de ani. A comparat patru grupuri de oameni care au spus că beau în mod regulat:
Mai puțin de o ceașcă de cafea pe zi
1-2 cești de cafea pe zi
3-4 cești de cafea pe zi
5-6 cești de cafea pe zi
Studiul a constatat că persoanele care beau în mod regulat trei până la patru cești de cafea pe zi au avut cea mai puternică structură a creierului atunci când s-au analizat la mulți factori, inclusiv păstrarea grosimii corticale, asociată frecvent cu o inteligență mai ridicată.
Îmbunătățirea a fost observată cu o tendință ascendentă, de la cei care nu au băut cafea la cei care au băut mai mult, progresând la fiecare nivel, dar ajungând la același nivel odată ce oamenii beau trei până la patru cești de cafea pe zi, sugerând un prag pentru sănătatea creierului și beneficiile cognitive.
Cei care au băut mai multă cafea au avut tendința de a fi mai sănătoși
Cu toate acestea, studiul nu a fost perfect. Autorii au remarcat că studiul a fost efectuat pe un grup relativ mic și omogen. Ei au subliniat, de asemenea, că cei care au băut mai multă cafea au avut tendința de a fi mai sănătoși, iar acești potențiali factori de confuzie nu au putut fi excluși. Ei cred că sunt necesare mai multe cercetări pentru a determina în ce măsură cafeaua decofeinizată are efecte similare.
Un studiu al oamenilor de știință din Italia arată că o doză de cafea poate inhiba un proces despre care se crede că este implicat în debutul bolii Alzheimer. Deși mecanismele exacte care duc la declanșarea maladiei Alzheimer și a demenței sunt, încă neclare, se crede că o proteină, numită Tau, joacă un rol semnificativ.
Rolul proteinei Tau
Un studiu al oamenilor de știință din Italia arată că o doză de cafea poate inhiba un proces despre care se crede că este implicat în debutul bolii Alzheimer.
În anumite boli neurodegenerative, cum este și Alzheimer, nivelul proteinei Tau solubile din celulă crește foarte mult, ceea ce duce la formarea unor agregate insolubile numite „încurcături neurofibrilare”. Din această cauză multe cercetări s-au concentrat pe efectul acestor structuri, care sunt și un marker al bolii Alzheimer.
Unii cercetători cred că prevenirea formării proteinei Tau ar putea atenua simptomele bolii Alzheimer sau ar putea împiedica dezvoltarea acesteia. Mariapina D’Onofrio, biolog la Universitatea din Verona, Italia, a declarat:
„Cafeaua espresso este printre cele mai cunoscute băuturi la nivel mondial, iar consumul ei a devenit un obicei în multe țări datorită gustului său plăcut. Atunci când este consumată cu moderație, această băutură ar putea avea efecte benefice asupra sănătății umane datorită proprietăților sale biologice.”
Cafeaua are un efect neuroprotector
„Numeroase studii au arătat că un consum moderat și, uneori, chiar mai mare de cafea are un efect neuroprotector împotriva a două dintre cele mai frecvente boli neurodegenerative – Parkinson și Alzheimer”, a subliniat Mariapina D’Onofrio.
Ehipa sa a analizat shot-uri de espresso și a incubat extracte împreună cu o formă scurtă a proteinei Tau într-un laborator, timp de până la 40 de ore.
Așa au descoperit că, pe măsură ce concentrația de extract de espresso creștea, fibrilele proteinei Tau au rămas mai scurte și nu au format „încurcături neurofibrilare” mai mari. Echipa crede că mulți dintre compușii din cafea, cum ar fi cofeina și genisteina, pot traversa bariera dintre sânge și creier pentru a oferi efecte protectoare.