Criza fiscală bate la ușă

România traversează o perioadă financiară tensionată, în care dezechilibrele bugetare amenință stabilitatea economică a țării. Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, avertizează că România este foarte aproape de o nouă „curbă de sacrificiu”, comparabilă cu perioada austerității din 2009-2010. Într-un interviu acordat la Prima News, acesta a criticat incapacitatea autorităților de a învăța din greșelile trecutului și a subliniat că repetarea acelorași erori poate avea consecințe dramatice pentru întreaga economie.

„La noi nu a existat suficientă cugetare, nu a existat înţelepciune, nici măcar nu s-a învăţat din erori. Pentru că noi am repetat din erorile din deceniul precedent în acest deceniu. Există poate această logică, forţăm nota acum, pentru că trebuie să facem investiţii, după care intrăm într-o curbă de sacrificiu şi asta o spun ca să nu mai folosesc eufemisem sau cum sunt folosite anumite exprimări de către oficiali guvernamentali. România va avea o curbă de sacrificiu, nu peste mult timp. Îmi pare rău că spun aşa ceva”, a spus Dăianu.

Problema majoră o constituie deficitul bugetar. Anul trecut, acesta a atins 8,65% din PIB în termeni cash, iar în metodologie europeană (ESA), nivelul a urcat la 9,28%, conform datelor publicate de Profit.ro. Estimările Comisiei Europene indică faptul că România se află pe un traseu nesustenabil dacă nu sunt adoptate urgent măsuri corective.

Eurostat urmează să confirme cifrele oficiale în data de 22 aprilie, dar semnalele venite din toate direcțiile sunt alarmante. Agențiile de rating au coborât deja perspectiva României de la „stabilă” la „negativă”, avertizând că țara riscă să-și piardă statutul de investment grade dacă nu își revizuiește politica fiscală.

Reformele fiscale întârziate și alegerile politice blochează deciziile

Un raport Erste arată că blocajele politice cauzate de seria alegerilor programate în 2025 au amânat adoptarea celui de-al doilea pachet de măsuri fiscale. Acest pachet este esențial pentru atingerea obiectivului de reducere a deficitului la 7% din PIB în acest an. În lipsa acestuia, România riscă să fie retrogradată la categoria „junk” de către agențiile internaționale.

Daniel Dăianu atrage atenția că spațiul pentru tăieri de cheltuieli este deja extrem de limitat, în condițiile în care pensiile și salariile bugetarilor – principalele surse de cheltuieli – au fost înghețate. Astfel, corectarea bugetară ar trebui să vină în principal din creșterea veniturilor statului, adică prin noi taxe sau eliminarea unor facilități fiscale.

Presiunea pe Guvern crește

În prezent, măsurile adoptate de Executiv – precum creșterea impozitului pe dividende, restricțiile pentru microîntreprinderi, taxa pe active și eliminarea anumitor facilități – generează venituri suplimentare estimate la 7 miliarde de lei. Cu toate acestea, experții consideră că acestea sunt insuficiente pentru a corecta un deficit de peste 9% ESA și pentru a atinge pragul de 7% asumat față de Comisia Europeană.

„Al doilea pachet de consolidare fiscală al României a fost amânat din cauza alegerilor prezidenţiale, ceea ce pune ţinta de 7% la mare risc”, avertizează Erste în documentul analizat de Profit.ro.

Toate cele trei agenții majore de rating internațional – Moody’s, S&P și Fitch – urmăresc cu atenție reacțiile Guvernului și se așteaptă la reforme clare și asumate. Fără acestea, riscul pierderii credibilității pe piețele internaționale este iminent.

O datorie publică în creștere accelerată

Potrivit prognozelor Comisiei Europene, dacă România nu ia măsuri, datoria publică ar putea depăși 100% din PIB până în 2035. Chiar și într-un scenariu optimist, cu reducerea treptată a deficitului, țara va depăși pragul de 60% din PIB începând cu 2027. În prezent, datoria publică a ajuns la 55%, o creștere semnificativă față de 49% în 2023 și 39% în 2019.

Totodată, Erste subliniază că dobânzile tot mai mari la care se împrumută România și inflația încă ridicată vor face această datorie și mai greu de gestionat. Iar dacă economia nu crește în ritmul estimat, povara raportului datorie-PIB ar putea deveni insuportabilă.

„România, Slovacia şi Polonia au nevoia cea mai stringentă să reducă deficitele pentru că, într-un scenariu în care nu iau măsuri, ponderea datoriei publice ar ajunge la peste 90% din PIB până în 2035, potrivit proiecţiilor Comisiei Europene”, arată Erste.