Proiectul ar urma să fie adoptat cel mai probabil în toamna acestui an, după reluarea sesiunilor parlamentare. De menționat este faptul că, proiectul de lege privind consolidarea monedei naţionale ca monedă unică de plată pe teritoriul României a fost iniţiat în primăvara anului trecut de 51 de parlamentari printre care şi Daniel Zamfir.

Ultimul aviz favorabil a fost emis pe 30 iunie a.c. de Comisia pentru industrii şi servicii. În ceea ce privește amendamentele depuse, acestea sunr următoarele:

Articolul 1. alin (1) care prevede că „În contractele de furnizare şi prestări de servicii preţul, respectiv plata acestuia, se exprimă în lei, dacă părţile contractante au sediul/reşedinţa/domiciliul în România”, s-a specificat în mod clar că:

– În sensul prezentei legi, sunt utilităţi următoarele activităţi: alimentarea cu apă, canalizarea şi epurarea apelor uzate, colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor pluviale, alimentarea cu energie electrică, iluminatul public, alimentarea cu energie termică în sistem centralizat, salubrizarea localităţilor, alimentarea cu gaze naturale, transportul public local de călători, telefonia fixă sau mobilă, internetul şi televiziunea prin cablu sau digitală. (Autorul amendamentului: Comisia pentru industrii şi servicii) – Dispozitiile alin. (1) se aplică şi altor plăţi, încasări, transferuri şi altele asemenea care decurg din contracte de furnizare de bunuri sau din contracte de prestări de servicii între rezidenţi.

În sensul prezentei legi sunt servicii următoarele activităţi: serviciile medicale, asigurări, service şi mentenanţă, transporturi de mărfuri şi de pasageri, coletarie, mesagerie sau poştă, activităţi de întreţinere corporală şi activităţi ale cluburilor de fitness, de sport sau de sănătate, învăţământ particular, organizare de evenimente şi catering, telefonie fixă şi mobilă, internet, televiziune prin cablu şi digitală, indiferent dacă sunt consemnate sau nu prin facturi. (Autorul amendamentului: Cătălin Daniel Zamfir – Senator P.S.D.)

– Pentru contractele aflate în derulare, încheiate pentru o perioadă mai mică de 3 ani, cursul de referinţă a leului faţă de moneda străină de referinţă nu poate fi mai mare decât cursul Băncii Naţionale a României din data plăţii efective. (Autorul amendamentului: Comisia pentru industrii şi servicii)”, se arată în document.

Efectul negativ asupra economiei

De menționat este faptul că, deși moneda națională a României este leul, foarte multe contracte, facturi, sau alte operațiuni juridice sunt efectuate în euro. Totodată, atunci când este efectuată plata, de cele mai multe ori este vorba despre un curs care depăşeşte, de regulă, cursul oficial de schimb valutar afişat de BNR, arată senatorii.

Aceștia mai susțin că în ciuda Constituției, moneda euro este folosită ca monedo de facto în România, depreciind astfel încrederea în moneda națională, fără nicio motivație economică.

”Practic, euro este transformat, contrar Constituţiei, Statului BNR şi Regulamentului valutar, în moneda de facto a României, cu consecinţa pierderii în proporţii însemnate a încrederii în moneda naţională şi a reducerii injuste, nemotivate economic, a puterii sale de cumparare. În plus, consecinţa acestei cutume este transferul integral, de la vânzător sau furnizor la consumator,a riscului asociat cursului de schimb valutar şi pierderii treptate a puterii de cumpărare a leului.

În ultimii 10 ani, conform poziţiei oficiale exprimate de BNR, puterea de cumpărare a leului a scăzut cu 50%, fără ca veniturile medii ale populaţiei să crească în acelaşi ritm”, se precizează în expunerea de motive a proiectului de lege privind consolidarea monedei naţionale ca monedă unică de plată pe teritoriul României.

În același timp, senatorii mai adaugă această consolidare a facturilor în moneda euro asigură fumizorii contra riscului devalorizării leului faţă de euro pe seama consumatorilor, ale căror venituri au rămas constante sau au crescut nesemnificativ.

Toate facturile vor fi exprimate în lei

În acest context, proiectul de lege care ar urma să fie aprobat în toamna acestui an prevede ca toate  contractele încheiate pentru prestarea de servicii sau pentru furnizarea de utilităţi pot fi exprimate numai în lei, dacă atât emitenţii, cât şi destinatarii sunt rezidenţi în România.

Aici se încadrează alimentarea cu apă, canalizarea şi epurarea apelor uzate, colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor pluviale, alimentarea cu energie termică în sistem centralizat, salubrizarea localităţilor, iluminatul public, alimentarea cu gaze naturale, transportul public local de călători, telefonia fixă sau mobilă, internetul, televiziunea prin cablu sau digitală şi orice altele asemenea.

În același timp, proiectul mai prevede că inclusiv încasările, transferurile, operațiile de conturi curente, împrumuturile, asigurările, creditele sau leasingurile vor fi exprimate în lei.

Totodată, conform proiectului de act normativ, cursul de referinţă a leului faţă de moneda străină de referinţă nu poate fi mai mare decât cursul BNR din data plăţii efective.

De menționat este faptul că, în contracte care se derulează pe perioade mai mari de 5 ani sau pe perioade nedeterminate, riscul anormal se suportă de ambele părţi.

”Se consideră că este anormal riscul contractual care rezultă din depăşirea cu mai mult de 20% a cursului de schimb al monedei naţionale (leul) faţă de moneda străină de referinţă din data încheierii sau a perfectării raportului juridic, precum şi depăşirea cu mai mult de 50% a ratei anuale a inflaţiei, corespunzatoare datei încheierii sau perfectării raportului juridic”, se mai precizează în proiectul legislativ.