Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) i-a luat în vizor pe cei care fac mici afaceri pe platformele de anunțuri. Astfel, sunt vizați toți românii care își vând lucrurile pe internet fără să fie înregistraţi, fără să plătească taxe, și fără să declare banii câștigați din urma vânzărilor.
Totodată, sunt luați în vizor și cei care cumpără lucruri foarte scumpe, iar banii declarați la ANAF nu justifică venituri suficiente astfel încât cel vizat să își permită acele lucruri.
Curierii trebuie să declare toate coletele aduse
De la începutul anului, curierii sunt obligați să raporteze la ANAF toate coletele plătite ramburs, atât cash, cât şi card. Administratorii firmelor de curierat spun că tot acest proces le îngreunează munca.
„Normal că îţi îngreunează activitatea sau trebuie să angajezi oameni în plus ca să poţi să execuţi ce ţi se cere. Din septembrie anul trecut a fost anunţată acestă lege, din noiembrie trebuia pusă în aplicare, dar aşa se întâmplă la noi în România, abia din ianuarie am început să raportăm.”, a spus Silvia Duţă, administrator firmă curierat.
Statul are mare nevoie de bani
Potrivit unui consultant economic, statul are mare nevoie de bani, acesta fiind și motivul pentru care ANAF a început să îi ia în vizor pe cei care fac mici afaceri.
„Statul are nevoie de bani ca de aer, iar faptul ca a pornit pe urmele tuturor celor care fac mici afaceri denotă acest lucru. Este doar o acţiune de imagine, menită să-i determine pe cei care fac astfel de afaceri să îşi declare veniturile.
Nu din tranzacţiile online, din vânzările de parfumuri, haine şi bunuri second hand şi din activitatea bloggerilor va reuşi statul să îşi acopere deficitul bugetar tot mai mare, ci din reducerea marii evaziuni fiscale.”, a declarat Adrian Negrescu, consultant economic, la Observator.
Doar în luna ianuarie a acestui an, cele 18 firme de curierat din România au raportat aproape 10 milioane de livrări cu plata în sistem ramburs. În România, peste 60% din numărul total de plăţi ramburs se fac cu bani cash.
De asemenea, ANAF i-a luat în vizor și pe creatorii de conţinut, pe cei care folosesc aplicaţiile de delivery şi pe cei care fac tranzacţii cu criptomonede.