Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii al României, compania „mamut” pe care PSD vrea să o pună să finanţeze mari proiecte de stat din România, va fi compus din toate companiile de stat pe profit, cele mai importante urmând a fi Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, Loteria Română, Poşta Română sau Conpet Ploieşti. De asemenea, va îngloba şi participaţii minoritare ale statului la Petrom, ENGIE, Enel, CEZ şi altele. Estimările făcute de PSD în programul de guvernare arată că  dimensiunea acestui fond va fi de 10 miliarde de euro sau peste, făcând din această construcţie cea mai mare companie din România, cu venituri şi influenţă imense. Nu va conţine Transgaz şi Transelectrica şi nici companii din industria de apărare. Însă nicăieri nu se justifică defalcat de unde vin acei 10 miliarde de euro.

Care este scopul

Această construcţie va funcţiona ca o companie pentru investiţii strategice ale statului român şi va finanţa austrostrăzi, căi ferate, spitale regionale, construcţia de depozite ale statului pentru produse alimentare, în condiţiile realizării de profit, aşa cum se arată în statutul său. Acesta este un lucru cel puţin ciudat, pentru că finanţarea construcţiei de autostrăzi, căi ferate sau spitale nu este generatoare de profit, cel puţin nu pe termen scurt, ba mai mult, chiar generează cheltuieli, şi nu mici.

În proiectul de lege al constituirii Fondului, redactat de către ministerul Economiei, unde ministru a fost actual premier Mihai Tudose se precizează că „are ca scop atât dezvoltarea şi finanţarea din fonduri proprii şi fonduri atrase, de proiecte de investiţii rentabile şi sustenabile, în diverse sectoare economice, prin participare directă ori prin intermediul altor fonduri de investiţii sau al unor societăţi de investiţii, singur sau împreună cu alţi investitori instituţionali sau privaţi, cât şi administrarea activelor financiare proprii, în vederea obţinerii de profit”. Adică, va funcţiona ca o companie, la rândul ei formată din companii. Această mega-companie va investi în domenii care sunt considerate prioritare de statul român, adică, deocamdată, de Guvernul PSD, pentru că adminisistraţia Fondului va fi politică, aşa cum arată legea de înfiinţare a sa. Programul de Guvernare PSD a menţionat despre FSDI că ar contribui la înfiinţarea a 850.000 de noi locuri de muncă. Mai nou, această cifră exagerată (înseamnă circa 15% din totalul forţei de muncă locale) a fost drastic ajustată de premier şi de către ministerul Economiei la circa 24.000 de locuri de muncă.

Fostul ministru al Energiei, Răzvan Nicolescu, actual consultant Deloitte pe probleme energetice, precizează că înfiinţarea FSDI comportă un mare risc sistemic pentru economie, dar şi o oportunitate, în acelaşi timp, şi este de părere că încă nu este momentul pentru o asemenea construcţie. „Fondul de investiţii poate reprezenta pentru România un mare risc sau o oportunitate. Este nevoie de o structură cu o misiune clar definită şi focusată pe profitabilitate, depolitizată complet, profesionalizată şi cu un sistem de guvernanţă în linie cu cele mai bune practici în materie. Nu am sentimentul că România este suficient de pregătită, în acest moment, pentru a putea crea o structură care să funcţioneze cu succes”, arată Nicolescu.

Fondurile Fondului

Teoretic, fiecare companie va avea autonomie decizională în privinţa investiţiilor şi cheltuielilor. De altfel, acest lucru este şi stipulat în legea de înfiinţare. Practic, cum toate se vor subordona Fondului, conducerea acestuia va dirija şi fluxurile financiare ale companiilor din subordine.

Iniţial, FSDI va avea un capital social subscris integral la data constituirii, format din aport în natură reprezentat de active reprezentând companiile menţionate care îl vor constitui, precum şi 1,85 miliarde lei ca numerar. Vărsămintele în numerar se vor face astfel: 50 de milioane de lei imediat, restul în următorii trei ani. Banii provin din trezoreria statului- venituri din privatizare în lei, pentru capitalul iniţial, şi tot din trezoreria statului – fonduri din privatizare în valută, pentru restul de 1,8 miliarde.

De asemenea, FSDI va beneficia în întregime şi de dividendele pe care companiile ce îl compun le dau, care nu se vor mai duce la bugetul de stat – circa 3 miliarde de lei la nivelul anului 2016. Aşadar, bugetul va fi privat anual de circa 3 miliarde de lei din dividende, bani care, spune fostul ministru ME Tudose, vor fi compensaţi din creşterea economică. Bineînţeles, acest lucru va scădea atractivitatea companiilor ce îl compun şi care sunt listate la bursă sau care ar dori să se listeze, precum Hidroelectrica. O companie care nu dă dividende nu mai este atât de atractivă pentru investitori, cel puţin pentru cei de termen scurt şi mediu. În aceste condiţii, rămâne de văzut dacă Hidroelectrica se va mai lista la bursa din Londra şi Bucureşti. Planul era ca această companie să facă listarea în acest an, cel mai târziu la anul, însă acum este pe stand-by, după ce s-a decis ca Hidroelectrica să facă parte din Fond.

Avocatul Remus Borza, cel care a scos Hidroelectrica din insolvenţă, este sceptic cu privire la capacitatea reală a statului de a capitaliza Fondul şi spune că decizia de a vărsa 100% din dividendele de la companii ce i se cuvin statului în FSDI este nefastă pentru viitorul acestor companii. „Eu susţin înfiinţarea uinui fond suveran. Multe din statele Europei îl au. Dar, deşi pe hârtie poate părea viabil, să vedem cum va fi capitalizat. În condiţiile în care Guvernul, în foamea lui de bani pentru pensii şi salarii, a dat ordonanţă pentru ca firmele sale să verse 90% din profit ca dividende, ba chiar să dea dividende şi din rezerve, în 2017 nu mai ai bani de Fond. Poate la anul, dar să trăim până la anul. În plus, dacă iei toate dividendele de la companii, ele cum se mai dezvoltă, ce soartă mai au ele. Dividendul este, sigur, un drept al acţionarului, dar în cuantum de maxim 50%, ca să laşi firmei bani pentru dezvoltare. Dacă îi iei tot profitul, ce mai face acea firmă?”, se întreabă, retoric, Borza.

Nu, privatizări mascate. Cel puţin declarativ

Poate cel mai important lucru legat de banii FSDI este că această construcţie a PSD se poate finanţa şi din vânzarea de acţiuni şi active, dar şi prin emiterea de obligaţiuni. Sigur, în lege este clar stipulat că statul nu poate pierde majoritatea de 50% + 1 din totalul acţiunilor şi nici majoritatea  la companiile constituente. Iată paragraful: „FSDI nu poate încheia acte juridice , inclusiv acte ce pot avea ca obiect înstrăinarea, sub orice formă de acţiuni aduse ca aport în natură la capitalul social al FSDI, dacă prin efectul unui astfel de act FSDI îşi va pierde poziţia de acţionar majoritar al societăţii emitente a acţiunilor care fac obiectul actului juridic”. Pe de altă parte, vânzarea de acţiuni şi active poate însemna vinderea de participaţii minoritare la companiile din subordine fără ca acest lucru să se mai supună legilor de privatizare în vigoare în România. 

Comunicarea Guvernului şi partidului de guvernământ legate de acest Fond se axează pe sublinierea faptului că , prin vânzarea de acţiuni ale Fondului, nu se privatizează mascat companii din subordine, ca Hidroelectrica sau Romgaz. Reprezentanţi ai ministerului Economiei au precizat, pentru Capital, că este „exclus” ca statul român să piardă controlul asupra unor companii prin intermediul Fondului.

Funcționarea și activitatea FSDI se vor supune regulilor cu privire la deficitul bugetar și datoria publică conform metodologiei UE pentru a menține clasificarea FSDI în afară sectorului public, pe toată durata existenței sale.
Practic, intenția este ca Fondul Suveran de Investiții să fie înființat astfel încât, prin scop, guvernanță, surse de finanțare și recuperarea investițiilor, să fie clasificat ca o companie în afara sectorului administrației publice de către Eurostat potrivit metodologiei UE, respectiv să nu aibă impact pe deficit și datorie guvernamentală.

Conducerea e politică

Fondul va fi administrat în sistem dualist, Consiliu de Supraveghere şi Directorat, membrii Consiliului fiind numiţi politic de autoritatea tutelară, Ministerul Finanţelor, apoi aceştia urmând să numească directorii. Practic, oamenii funcţiile de conducere, care, cel mai probabil, vor fi printre cele mai vânate poziţii din România, vor răspunde la comenzile partidului de guvernâmânt. Nouă membri va avea Consiliul, printre cerinţele desemnării lor fiind experienţă relevantă financiar-bancară, experienţă în administrarea de societăţi, bună reputaţie. Mandatul primilor membri va fi de un an. În mod normal însă, mandatul obişnuit va fi de patru ani. Ei sunt aleşi de Adunarea Generală a Acţionarilor, adică de reprezentanţii Ministerului Finanţelor, care exercită în numele statului controlul asupra Fondului.
„FSDI este exceptată de la aplicarea prevederilor OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă, aprobată cu modificările şi completările ulterioare prin Legea nr. 111/2016“, se arată în legea privind înfiinţarea Fondului. Adică, membrii Consiliului pot fi desemnaţi politic, apoi, la rândul lor, desemnează directorii doriţi, în număr de şapte, care vor avea tot un mandat de patru ani.

Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții a fost unul dintre instrumentele invocate de liderul PSD, Liviu Dragnea, ca nerealizare a Guvernului Grindeanu, pe motiv că nu a fost avizat și implementat deși face parte din programul de guvernare. Cu doar o săptămână înainte de retragerea sprijinului politic cabinetului Grindeanu, Dragnea arăta că proiectul este finalizat și va fi depus de PSD la Parlament. Proiectul legislativ este trimis încă din 9 mai la Parlament, fără a fi primit însă număr de înregistrare. Potrivit informaţiilor Capital, la sfârşitul acestei săptămâni sau, cel târziu, la începutul celei viitoare, acesta va intra în dezbatere publică.

Este nevoie de o structură cu o misiune clar definită şi focusată pe profitabilitate, depolitizată complet, profesionalizată şi cu un sistem de guvernanţă în linie cu cele mai bune practici în materie.
Răzvan Nicolescu, consultant Deloitte

În condiţiile în care Guvernul, în foamea lui de bani pentru pensii şi salarii, a dat ordonanţă pentru ca firmele sale să verse 90% din profit ca dividende, ba chiar să dea dividende şi din rezerve, în 2017 nu mai ai bani de Fond.
Remus Borza, avocat