Concret, prin modificarea Hotararii de Guvern nr. 762, care pune la dispozitia Ministerului Agriculturii suma de 500 miliarde lei din venituri provenite din privatizare, ministrul Muresan spera sa transfere destinatia acestor bani din fondul pentru retehnologizare intr-un fond destinat subventionarii dobanzilor pentru creditele contractate de agricultori in vederea utilarii cu tractoare si masini agricole noi. Baza legislativa o reprezinta Ordonanta nr. 36 privind sprijinul acordat producatorilor agricoli, act legislativ care stabileste cuantumul subventiilor acordate, si anume 70% din volumul dobanzii datorate de imprumutat bancii creditoare.
Solutia este, fara indoiala, una de compromis. Ea este avantajoasa pentru Tractorul, in masura in care uzina incearca sa reduca decalajul existent intre o piata potentiala si una reala, intre necesarul de tractoare cerut de agricultura si veniturile mici existente in acest sector al economiei. „Doar ceva mai mult de jumatate, din cele aproximativ 160.000 de tractoare existente, sunt mai noi de opt ani si corespund inca din punct de vedere tehnic, in timp ce necesarul agriculturii este de circa 300.000 de bucati”, declara ministrul Ioan Muresan. Pe de alta parte, pretul mediu al unui tractor – 120-150 milioane lei (8.000-10.000 USD) – este prohibitiv pentru cea mai mare parte a producatorilor agricoli, ceea ce face irezolvabila problema.
O solutie pe
termen scurt
Pornind de la aceste considerente, Ordonanta nr. 36, prin acordarea de subventii la dobanzi, incearca sa dea Tractorului din Brasov doar o gura de oxigen, nu si o perspectiva pe termen lung. Suma alocata pentru aceasta ajunge abia pentru cateva mii de tractoare, statul mizand mai mult pe efectul de avalansa ce deriva din deblocarea pietei.
In plus, intregul mecanism de acordare a unui credit este descurajant pentru agricultor, in rare cazuri el putand sa ofere bancii creditoare garantiile necesare pentru obtinerea imprumutului.
De altfel, bancile nici nu prea s-au inghesuit sa aloce bani pentru creditarea cumpararii de utilaje agricole, singura ofertanta la aceasta ora fiind doar BRD, care „a daruit masa” cu 100 miliarde, ceea ce spune mult despre cat de credibil este statul ca partener in afaceri. Implicarea in acest angrenaj pe langa banci a fondurilor de garantare si societatilor de asigurare (pe perioada achitarii ratelor, asigurarea fiind obligatorie) face ca achizitionarea unui tractor sa reprezinte o cursa cu prea multe obstacole. Singura alternativa viabila la solutia propusa de Guvern ar reprezenta-o vanzarea tractoarelor in leasing, ceea ce ar reduce numarul actorilor implicati si ar asigura perspectiva unei desfaceri pe termen lung a produselor uzinei de la Brasov. Desi exista o experienta reusita a vanzarii de tractoare in acest sistem in Romania de catre firme straine, cel putin pentru moment, ideea nu pare sa fie agreata de catre conducerea Tractorul.
„Avem un program de leasing – spune directorul tehnic Petre Filip, dar din cauza faptului ca societatea este puternic decapitalizata, nu il putem sustine. Ar fi bine ca in acest proiect de interes national sa se implice si statul roman”. Venind in completarea declaratiilor adjunctului sau, directorul general al Tractorul SA dezvaluie si un alt tip de rationament. „In timp ce in leasing intregul cost al dobanzii este suportat de agricultor, beneficiind de prevederile Ordonantei nr. 32, acesta va plati doar o mica parte din dobanda (30%), restul fiind suportat de stat”, spune acesta. Ce se va intampla insa cand statul nu va mai putea suporta subventionarea dobanzilor, este o problema la care directorul uzinei nu se gandeste acum, sperand ca pana atunci stapanul FPS va gasi un cumparator care sa preia intreprinderea.