Vestea ca ministrul finantelor nu este de acord cu o subventie de 10 milioane de lei (2,8 milioane de euro) destinata subventionarii echipamentelor agricole a starnit valuri in presa. Unii au crezut chiar ca industria falimentara de stat va fi taiata de la cordonul ombilical al banilor publici. Nimic mai fals, ajutorul merge inainte si se adauga altor 25 de milioane lei, deja destinati sustinerii cumpararii de mecanica agricola.
Aceste subventii sunt un punct de continuitate intre guvernul PSD si cel actual. De fapt, inca de pe vremea CDR-ului, se dadeau subventii care ajungeau, din mana taranilor, la Tractorul Brasov. Mecanismul este foarte simplu. taranii platesc circa jumatate din suma totala si primesc tractorul. Restul sumei este primit de fabrica de la stat. Desi teoretic fermierii pot cumpara orice marca de tractor doresc, practic, normele de aplicare dau castigator la puncte fabrica din Brasov. De exemplu, o cota de sustinere din partea statului de peste 50% stimuleaza cumpararile de tractoare din import, mai scumpe decat produsele autohtone.
Pe primele sapte luni ale acestui an, Tractorul a livrat pe piata interna 946 de tractoare, din care 795 au fost subventionate, adica 84% din total. La fel s-a intamplat si in anii anteriori, procentele variind intre 41 la suta in 2000 si 92 la suta in 2004. S-a format astfel un fel de complementaritate intre tractoarele brasovene si subventii. Fermierii nu cumpara tractoare romanesti decat cu subventii, iar fara banii statului, nu exista, practic, tractoare.
Care este deci situatia dupa ani de subventii indirecte? Potrivit propriilor date, UTB avea la sfarsitul lunii iunie datorii de peste 550 milioane lei (157 milioane euro) catre bugetul de stat si diversi alti furnizori. In ciuda subventiilor, foamea de tractoare a agriculturii ramane la fel de intensa, Romania fiind a treia din coada Europei in ceea ce priveste numarul de hectare repartizate unui tractor, dupa Albania si Bulgaria.
Evident, oficialii Ministerului Agriculturii apara programul de subventionare. “Tractorul romanesc este ieftin, se repara usor si reteua de service este cea mai extinsa dintre toate marcile de pe piata. Peste 80% din cei care au cumparat tractoare de la UTB anul trecut au fost persoane fizice, nu societati comerciale. Deci aceste tractoare ajung la fermierii mijlocii, cei care au ceva bani si au nevoie de tehnica agricola pentru a se dezvolta”, spune Miron Moldovan, seful Directei buget-finante din cadrul Ministerului Agriculturii.
In completarea acestei pareri, Dorin Zaharescu, seful Directiei de mecanizare din cadrul aceluiasi minister, vorbeste despre lipsa cronica de mecanica agricola de pe “campiile patriei”: “Nu se poate face agricultura moderna cu plugul tras de cal sau, in cel mai bun caz, cu tractoare uzate. Agricultura are nevoie de aceste tractoare noi. Nu vrem sa ajutam in mod special Tractorul Brasov, ci producatorii agricoli”.
De partea cealata, fermierii spun ca agricultura este pretextul prin care se subventioneza o firma falimentara. “Daca voiau cu adevarat sa ajute fermierii, dadeau subventiile pe hectar, si fiecare producator hotara ce sa faca cu banii. Mai mult, nu exista subventii pentru masinile agricole utilizate de tractoare si fara de care nu poti sa lucrezi pamantul. Acum, se subventioneaza o intreprindere de stat care a scumpit acelasi produs depasit moral cu 130% din 1997 pana in 2004”, spune Adrian Radulescu, presedintele Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania.
Alti fermieri vorbesc despre puterea tractoarelor de la UTB, care nu raspunde nevoilor actuale. Exploatatiile mari cumpara tractoare de peste 120 de cai-putere care, pe unitatea de suprafata, au cheltuieli mult mai mici decat modelul mai “usor”, de la UTB. Producatorii mai mici, de semi-subzistenta (care produc pentru consumul propriu, dar si pentru vanzare) nu au nici ei nevoie de un tractor de 65 de cai-putere, ca cel de la Brasov, pentru ca loturile mici pe care le lucreza cer tractorase specializate, de 20- 30 de cai-putere.
Cu alte cuvinte, agricultura are nevoie de tractoare, dar nu de cele de la Brasov. Ca sa le cumpere totusi cineva, acestea au nevoie neaparat de subventia statului, fara de care ar zace in curtea uzinei din Brasov.
Ca raspuns la nevoile agricultorilor, importurile au crescut constant in ultimii ani, de la 790 de bucati in anul 2000, la 3.319 in 2004. Paradoxal, se pare ca la export tractoarele romanesti au un oarecare succes, anul trecut plecand in afara granitelor 3.360 de bucati. Din pacate, exporturile nu au contribuit la stabilizarea situatiei financiare a producatorului brasovean.
Dupa o incercare nereusita de privatizare, Tractorul depinde din nou de mila statului. si producatorii din vest beneficiaza de subventii, chiar mai generoase decat cele primite de la bugetul nostru anemic. Acolo insa, banii publici au ajutat la formarea unor firme de talie mondiala, nu la protectie sociala.
“Agricultura are nevoie de aceste tractoare noi. Nu vrem sa ajutam in mod special
Tractorul Brasov, ci producatorii agricoli.”
Dorin Zaharescu,
seful Directiei Mecanizare din Ministerul Agriculturii
Tractorul Brasov traieste din mila statului
Agricultura ramane in afara Europei
Numarul necesar de tractoare 375.000 bucati
Parcul actual de tractoare 162.000 bucati
Suprafata destinata unui tractor 53,8 hectare
Media europeana 12,7 hectare
Vechimea a 70% din parcul de tractoare peste 12 ani
Ponderea subventiei in pretul tractorului 45%
• Sustinatorii programului de subventionarea tehnicii agricole afirma ca nevoia acuta de tractoare a agriculturii justifica eforturile bugetare. Pretul mic si simplitatea constructiva constituie avantaje pe o piata cu clienti saraci. Mai mult, este creata o piata a mecanicii agricole, care genereaza venituri in industrie.
• Criticii programului sustin ca banii sunt cheltuiti pe tractoare pe care fermierii nu le mai vor, dovada si cresterea importurilor. Datoriile totale ale UTB, de peste 5.500 de miliarde de lei vechi, sunt o dovada, in opinia acestora, a ineficientei uzinei din Brasov.
