Tradiții, obiceiuri și superstiții de Sfântul Mare Mucenic Mina

Sfântul Mina a trăit în timpul împăratului Dioclețian și, fiind soldat egiptean de credință creștină, s-a retras din armată în perioada în care autoritățile au emis măsuri împotriva creștinilor. Alegând viața pustnică, Sfântul Mina s-a dedicat ascezei și rugăciunii, retrăgându-se departe de agitația lumii.

Într-o cetate din apropiere, s-a organizat o mare sărbătoare păgână, iar Sfântul Mina, aflând despre aceasta, a părăsit locul său de pustnicie și s-a apropiat de locul desfășurării serbărilor. S-a așezat într-un loc înalt, astfel încât să poată fi văzut de toți, și a strigat cu tărie: „Venit-am către cei ce nu mă caută pe mine, arătatu-m-am celor ce nu întrebau de mine” (Viețile Sfinților).

În urma acestor cuvinte, mulțimea și-a îndreptat privirea către el, mirată de curajul său. Printre cei prezenți se afla și Piros, guvernatorul cetății, care a ordonat arestarea Sfântului Mina și aducerea lui în fața sa. Aflând că Sfântul Mina fusese anterior militar, guvernatorul a dispus ca acesta să fie închis în temniță și păzit până a doua zi.

După încheierea festivităților, Sfântul Mina a fost supus unor chinuri cumplite, cu scopul de a-l determina să renunțe la credința în Iisus Hristos.

Sfântul Mare Mucenic Mina a mărturisit neabătut credința în Hristos

Cu toate suferințele îndurate în timpul torturilor, Sfântul Mare Mucenic a mărturisit neabătut credința în Hristos, rămânând ferm în convingerile sale.

Unul dintre ostașii prezenți, martor la aceste suferințe, s-a adresat guvernatorului, spunând: „Stăpâne ighemoane, nu este tăinuită luminării tale că neamul creștinesc este nepriceput și nu se clinteste în fața chinurilor, asemenea unei pietre sau lemn fără suflet. Consideră moartea ca pe o băutură dulce. Prin urmare, nu te osteni mai mult, ci mai bine poruncește să-i pună capăt vieții acestui creștin împietrit” (Viețile Sfinților).

Sfântul Mina a fost condamnat la moarte

Astfel, s-a emis hotărârea de condamnare la moarte pentru Sfântul Mina: „Decidem că Mina, ostașul răzvrătit, care a abrazat credința creștină și a refuzat să asculte porunca împărătească sau să aducă jertfe zeilor, să fie executat prin decapitare, iar trupul său să fie ars în foc în fața tuturor” (Viețile Sfinților).

Sfântul Mucenic Mina, a fost dus din cetate și i s-a tăiat capul; apoi, aprinzând ostașii un foc mare au aruncat în flăcări trupul sfântului.

Unii credincioși, după ce s-a stins focul, au venit acolo și au luat părți din moaștele sfântului care rămăseseră din foc. Învelindu-le în pânză curată, le-au uns cu aromate, iar după puțină vreme le-au dus în patria lui și le-au pus la loc cinstit, pe care loc mai pe urmă au zidit și o biserică în numele lui; săvârșindu-se acolo multe minuni.

Obiceiuri și Superstiții de Sfântul Mucenic Mina, Ocrotitorul celor păgubiți

Fetele și femeile obișnuiesc să meargă la biserică, unde aprind lumânări cu speranța că lucrurile furate se vor întoarce. De asemenea, lumânările sunt aprinse pentru a aduce înapoi dragostea celor care au greșit sau s-au rătăcit pe parcursul vieții.

În timpul sărbătoririi Sfântului Mina, enoriașii sunt sfătuiți să nu iasă din biserică cu mâinile pline, deoarece nu este recomandat să ia obiecte, chiar și cele sfinte, deoarece acest lucru ar putea atrage nemulțumirea Sfântului Mina.

Sfântul Mina nu oferă ajutor doar celor păgubiți, ci și celor care doresc să-și clarifice gândurile și să își îndrepte viața pe calea adevărată. Oamenii dezamăgiți care se roagă Sfântului Mina în această zi găsesc putere și încredere în propriile forțe.

Pentru cei care nu pot ajunge la biserică din diverse motive, se recomandă aprinderea unei lumânări acasă, în fața icoanei cu Sfântul Mina.

În ziua de 11 noiembrie, sărbătoarea cu cruce neagră a Sfântului Mina, se rostesc rugăciuni și pentru dușmani, pentru infractori, cerându-se ca Dumnezeu să le lumineze mințile și sufletele.