Boboteaza face parte din suita celor 12 sărbători creștine importante. Scopul acesteia este de a reaminti lucrurile care s-au întâmplat în apa Iordanului înainte de venirea lui Iisus Hristos. Biserica îi mai spune și “Arătarea Domnului”, “Dumnezeiasca Arătare” sau “Epifania”.
Ultima denumire provine din limba greacă și înseamnă “arătare”, “descoperire”, “revelare”. Asta deoarece în esența sa, Boboteaza semnifică înnoirea creștinului.
Tradiții românești de Bobotează
În România, sărbătoarea Bobotezei are tradiții specifice Crăciunului. În unele zone se colindă, se fac și se prind farmece și descântece, se află ursitul și se fac previziuni în legătură cu noul an.
Alte obiceiuri specifice sărbătorii Botezului Domnului sunt întrecerea de înot a bărbaților pentru a scoate crucea din apă și pusul busuiocului sub pernă de către fete pentru a-l visa pe cel cu care se vor căsători.
Motivul pentru care se aruncă crucea în apă
Pentru că la Bobotează se sfințesc toate apele, preotul se duce la o apă, în care va arunca o cruce. Mai mulți bărbați vor încerca să scoată acea cruce din apă.
Cel care reușește primește binecuvântarea preotului și va avea noroc tot anul. În trecut, cel care reușea să scoată crucea din apă primea și daruri de la domnitor și era ținut la loc de cinste.
Ce ar trebui să facă femeile de Bobotează
Un obicei românesc de care mulți nu știu este iordănitul femeilor. Mai de mult, în satele din nordul țării, femeile se adunau în grupuri mari acasă la cineva, aducând alimente şi băutură. După masă, cântau și jucau toată noaptea. Dimineața, ieşeau pe stradă şi luau pe sus bărbaţii care apăreau întâmplător pe drum. Îi duceau la râu și îi amenințau că îi aruncă în apă.
O tradiție celebră însă este pusul busuiocului sub pernă. În noaptea de Bobotează, fetele tinere îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi o rămurică de busuioc, pe care o pun sub pernă. Dacă li se întâmplă să cadă pe gheață în ziua de Bobotează, pot fi sigure că se mărită în acel an.
Alte obiceiuri în ajun de Bobotează
De asemenea, în ajunul Bobotezei, tradiția spune că trebuie pregătită o masă asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Sub faţa de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colţ al acesteia se pune câte un bulgăre de sare
Pe masă se vor pune 12 feluri de mâncare: coliva, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de “burechiușe” sau “urechiuşele babei” (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, pește prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac.
Nimeni nu are voie să înceapă să mănânce până nu vine Iordanul sau Chirasela.
“Chiralesa” provine din neo-greaca şi înseamnă “Doamne, miluieşte!”. Există credinţa că, strigând “Chiralesa”, oamenii capătă putere, toate relele fug şi anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie).
După sfinţirea alimentelor, o parte din mâncare se dă animalelor din gospodărie, pentru a fi fertile şi protejate de boli. Tradiția spune că, dacă în dimineaţa Ajunului de Bobotează, pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat.
Se crede și că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile.
De asemenea, în această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut.
