Sfântul Andrei 2023, tradiții pentru noroc și belșug

Una dintre cele mai așteptate sărbători din an este cea de Sfântul Andrei. Sfântul Andrei este cea care deschide practic, pentru români, sezonul sărbătorilor de iarnă. Este declarată oficial zi liberă de la stat, alături de 1 decembrie, Ziua Națională. Românii respectă o serie de obiceiuri și superstiții, pentru a avea parte numai de noroc și belșug. În plus, dacă respectă toate tradițiile, vor fi feriți de rele și blesteme!

Noaptea Sfântului Andrei are o conotație mistică aparte în cultura populară românească. Este marcată de multe tradiții și obiceiuri și reprezintă, în același timp, un moment de frică și bucurie.

Tradiția spune că pe data de 30 noiembrie se deschid porțile Iadului. Iar strigoii și celelalte spirite rele ies în lume și îi bântuie pe cei de pe pământ. Dicționarul de Mitologie română spune că, în această zi, practicile populare sunt păgâne și se trag de la asocierea Sfântului Andrei cu o divinitate dacică, Sântandrei.

Această zeitate era sărbătorită în prima zi a anului nou dacic, moment care coincide cu sfârșitul lunii noiembrie. Se spune că este un moment bun pentru a face vrăji.

Cică, de Sfântul Andrei, animalele pot vorbi. De asemenea, fetele nemăritate obişnuiesc să-şi pună busuioc sub pernă pentru a-şi visa ursitul, în noaptea dinaintea sărbătorii.

În ajunul sărbătorii de Sf. Andrei este momentul propice în care găzdoaiele pot proteja gospodăria şi animalele în faţa fiarelor pădurii.

Pentru a reuşi acest lucru tradiţia se spune că toate obiectele tăioase trebuie legate cu sfoară şi puse bine, să nu poată fi găsite în ziua sărbătorii. Toate muncile bucătăriei, începând de la tăiatul pâinii şi până la gătitul mâncărurilor, trebuie terminate înainte de miezul nopţii.

Aceste obiceiuri sunt păstrate cu sfințenie mai ales în satele din Maramureş, iar oamenii spun că au fost şi verificate de-a lungul sutelor de ani.

Se pune grâu la încolțit

Una dintre cele mai cunoscute tradiții de Sfântul Andrei este legată de grâul pus la încolțit. Grâul este considerat un simbol al belșugului, al prosperității. Indiferent că vorbim de tradiția păgână sau cea religioasă, această plantă este văzută ca sursa vieții, deoarece din grâu se face pâine, iar aceasta este mâncarea de bază.

Există mai multe variante: în seara de 29 noiembrie, în ajunul sărbătorii Sf. Andrei, pe 30 noiembrie dimineața sau chiar în seara zilei în care este sărbătorit protectorul României.

Varianta cel mai des întâlnită este cea a nopții de 29 spre 30 noiembrie. În mod tradițional, grâul ar trebui pus la încolțit la miezul nopții, în momentul magic, când se deschid porțile dintre lumi.

Grâul se poate pune la încolțit în vată, pământ sau în burete. Indiferent de metoda aleasă, fiecare membru al familiei trebuie să aibă vasul lui propriu. Se ia un recipient de plastic sau un vas în care se pune un strat de vată umedă peste care se așază boabele de grâu și la final se pune puțină apă.