Pe data de 30 noiembrie, creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe Sfântul Andrei. Cu toate acestea, noaptea de dinainte este asociată cu obiceiuri păgâne, ca de exemplu apariția strigoilor, farmece, ghicirea ursitului sau a vremii.
Sfântul Andrei este deosebit de important pentru români, deoarece se crede că el a adus pentru prima dată religia creștină pe meleagurile noastre. Petru şi Andrei au renunțat la meseria pe acre o aveau înainte, cea de pescari, l-au urmat pe Hristos şi, după Învierea Domnului, au devenit „pescari de oameni”.
„Sfântul Apostol Andrei a propovăduit Evanghelia în ținuturile Bitiniei, Traciei, Macedoniei şi Sciţiei Minor, adică Dobrogea de astăzi, în cetăţile Tomis, Callatis şi Histria. De aceea este cunoscut drept „apostolul românilor”, explică părintele Paul Tudorache de la biserica „Sfânta Cuvioasă Parascheva”.
Sfântul Andrei s-a născut în Betsaida și a fost fratele Sfântului Apostol Petru. Împreună, s-au numărat printre cei doisprezece Apostoli ai lui Hristos, după ce Sfântul Ioan Botezătorul a mărturisit dumnezeirea lui Iisus Hristos.
Superstiții de Sfântul Andrei
Se crede că în noapte de 29 spre 30 noiembrie, locuințele sunt păzite de strigoi dacă oalele și cănile sunt întoarse cu gura în jos și cenușa caldă este scoasă din sobă. De asemenea, în această noapte, se spune că morții bântuie locurile în care au trăit, iar fetele nemăritate își visează ursitul. Usturoiul este și el nelipsit din case, ca protecție împotriva relelor.
O altă superstiție celebră este legată de prezicerea viitorului. Pentru a vedea cât de rodnic va fi următorul an, gospodinele obișnuiesc să pună grâu la încolțit într-un vas cu apă. Dacă grâul va fi des, atunci înseamnă că anul următor va veni cu belșug. Acesta mai spune câte ceva și despre soarta celui care l-a plantat. Cum a arătat grâul în seara de Anul Nou, așa va fi și sănătatea persoanei respective.
Sfântul Andrei, primul care a propovăduit Evanghelia
Istoricii și teologii spun că Sfântul Apostol Andrei a fost primul propovăduitor al Evangheliei la geto-daci, pe teritoriul dintre Dunăre şi Marea Neagră, cunoscut pe atunci sub numele de Scythia (Scitia), şi în teritoriile de dincolo de Prut, în nordul Mării Negre.
„În sprijinul evanghelizării teritoriilor de pe ţărmul apusean al Mării Negre de către Sfântul Andrei vin si unele colinde, legende şi obiceiuri din Dobrogea şidin Basarabia, care amintesc de trecerea lui prin aceste locuri. Una din aceste colinde pomeneşte de „schitul” sau „mănăstirea” lui Andrei, la care veneau Decebal si Traian, cel din urmă ascultând şi slujba săvârşita acolo. Există apoi câteva numiri de ape şi locuri ca „Pârâiaşul Sfantului Andrei”, „Apa Sfântului” sau „Peştera Sfântului Andrei”, explică pr.prod.dr. Mircea Păcurariu pe site-ul crestinortodox.ro.
Peștera Sfântului Andrei a devenit loc de pelerinaj
Peştera în care s-a adăpostit Sfântul Apostol Andrei este situată la circa 80 de kilometri de Constanța, în apropierea localității Ion Corvin. Mii de credincioși vin în fiecare an pentru a-l cinsti pe Sfântul Apostol. Conform istoricilor bisericeşti, Sfântul Apostol Andrei a fost martirizat în cetatea Patras din Grecia de astăzi, prin răstignire pe o cruce în formă de X, numită „crucea Sfântului Andrei”.
Chesarie Păunescu, episcopul Constantei, a sfinţit acest aşezământ în data de 23 iulie 1944. Locul a fost desființat în perioada comunistă, dar reactivat în 1990. Atunci a devenit, de asemenea, schit, iar trei ani mai târziu mănăstire de călugări. Între timp s-a construit al doilea corp de chilii pentru călugări şi gospodării anexe.
La 1 octombrie 1995, ÎPS Lucian, arhiepiscopul Tomisului, a sfinţit paraclisul cu hramul Acoperământul Maicii Domnului. Construcţia bisericii mari, care a început în 1998, s-a finalizat în 2002. La această mănăstire se află moaştele Sfântului Apostol Andrei, dăruite în anul 2003 de către Mitropolia Kefaloniei din Grecia.