Traficul de droguri în Statele Unite generează profituri anuale în valoare de 63 de miliarde de dolari, a afirmat, miercuri, ministrul mexican al Siguranţei Publice, informează AFP, citat de Mediafax.
Kilogramul de cocaină este de aproape 50 de ori mai scump în Statele Unite şi Europa decât în Columbia sau Mexic, a subliniat ministrul, Genaro Garcia Luna, cu ocazia unui forum internaţional dedicat securităţii la Ciudad Juarez, oraşul mexican unde au loc cele mai multe crime.
„Preţul unui kilogram de cocaină într-o ţară precum Columbia sau Mexic este de 2.198 de dolari, însă în oraşele din interiorul Statelor Unite sau în Europa se cumpără cu până la 97.400 de dolari”, a declarat el.
„Fără piaţă nu ar exista nici trafic de droguri şi nici violenţă, însă dacă există cerere va exista şi ofertă”, a adăugat el, făcând aluzie directă la Statele Unite, primul client la nivel mondial pentru cele „845 de tone de cocaină produse anual” şi provenind exclusiv din America Latină.
În Mexic, războiul între carteluri pentru controlul asupra traficului şi livrărilor pe piaţa americană s-a soldat cu peste 10.000 de morţi de la 1 ianuarie 2008, în pofida desfăşurării a peste 36.000 de militari şi poliţişti la nivelul întregii ţări.
La Ciudad Juarez, unde aceste confruntări între carteluri sunt cele mai grave, 1.161 de persoane au fost ucise în cursul primelor şapte luni ale anului, potrivit unui inventar realizat pe baza rapoartelor poliţiei, în pofida mobilizării unui număr de 8.500 de militari. Am numărat 1.650 de morţi anul trecut în acest oraş cu 1,4 milioane de locuitori, pe care o asociaţie civilă americană îl prezintă ca fiind cel mai periculos din lume, urmat de Caracas, capitala Venezuelei.
Oferta de cocaină manifestă o tendinţă de scădere în America de Nord, însă consumul de droguri sintetice, furnizate tot de către cartelurile mexicane, creşte în paralel, potrivit lui Garcia Luna.
Această schimbare afectează şi Mexicul, cu o populaţie de 107 milioane de locuitori, unde consumul de droguri creşte puternic, după ce, timp de zece ani, această ţară a fost mai ales un culoar de trecere către SUA, a mai remarcat el.
Acest consum local viza „0,3 la sută din totalul populaţiei în 1988, 0,4 la sută în 2002 şi 0,8 la sută în 2008”, a precizat el.
SURSA; Mediafax