Marcel Ciolacu a dezvăluit despre soluțiile pentru traficul din București
Marcel Ciolacu, candidatul PSD pentru alegerile prezidențiale din 2024, a discutat despre soluțiile pentru traficul din București.
El a propus utilizarea fondurilor europene din Planul de Reziliență și Redresare (PNRR) pentru îmbunătățirea infrastructurii.
Ciolacu a menționat că s-au inițiat negocieri cu Comisia Europeană pentru a redirecționa banii alocați trenurilor de hidrogen, acum nefezabile, către autostrada A7 sau magistrala M6 din București. Aceasta ar putea însemna o investiție de peste 300 de milioane de euro.
Marcel Ciolacu a spus că aproximativ 300 de milioane de euro au fost alocați pentru trenurile de hidrogen, dar tehnologia nu este disponibilă și nu a fost nimeni înscris la licitație.
Se negociază acum cu Comisia Europeană pentru a redirecționa aceste fonduri către autostrada A7 sau metroul M6 din București. Ciolacu a subliniat că, deși se pot implementa soluții precum pasarele și semafoare inteligente în București, adevărata rezolvare a traficului este extinderea metroului.
El a adăugat că cei 320 de milioane de euro ar putea fi folosiți ca și co-finanțare pentru aceste proiecte.
„Am scos la licitație vreo 300 și ceva de milioane (n.r – euro). Ei l-au prins (n.r – PNRR) pe transport verde și acum am început negocierile cu Comisia unde le arătam că nici nu există tehnologia și nici nu s-a prezentat nimeni la licitație. Să vedem unde o mutăm. Ori pe autostrada A7, unde este o nevoie mare de o finanțare, ori mutăm pe metroul din București M6.
În București poți să faci pasarele, poți să faci sensuri giratorii, poți să faci orice, pui semafoare peste tot, digitalizare, orice poți să faci în București… dar rezolvi traficul numai cu metroul.
Sunt vreo 320 de milioane de euro trenurile de hidrogen, să le să scoatem din PNRR și să vină ca și co-finanțare la unul dintre obiective, ori pe transport verde unde-i metroul, ori pe autostradă.
Când s-a depus PNRR am avut solicitări de aproape 14 miliarde tot ce înseamnă infrastructură și ni s-au aprobat 7 miliarde. Nu s-a mai scos niciun proiect pentru că este nevoie de toate proiectele în România, mai ales că este cea mai mare restanță a clasei politice ce înseamnă infrastructura.
Și atunci am ajuns la cofinanțări. De exemplu, pe Autostrada Moldovei avem o finanțare de aproape 60% din bugetul de stat”, a declarat Marcel Ciolacu într-un interviu cu Mihai Gâdea la Antena 3 CNN.
Premierul a spus că nu a dorit să renunțe la niciun obiectiv
Marcel Ciolacu a spus că nu a dorit să renunțe la niciun obiectiv, subliniind că trebuie să finalizăm lucrările până în 2026. A menționat că stilul de amânare în administrație a dus la un ritm mai rapid de lucru.
El a explicat și lipsa de progres în infrastructură. Europa a considerat că autostrada Moldovei nu este necesară, similar cu proiectele din vremea lui Ceaușescu, care nu duceau nicăieri. După conflictul din Ucraina, România a devenit centrală în Europa, iar legarea Moldovei de porturile din Brăila, Galați și Constanța este acum esențială.
Ciolacu a spus că România a prezentat aceste argumente Comisiei Europene. A adăugat că lipsa infrastructurii a dus la migrarea masivă din Moldova și alte zone afectate.
„Nici eu n-am vrut acum să negociez să scot vreun obiectiv, dintr-un principiu foarte clar: faptul că suntem obligați în sfârșit să terminăm până în 2026. Avem un stil al nostru specific de lălăială, mai ales în administrație, indiferent dacă vorbești de administrație centrală sau locală.
Și atunci este un push suplimentar că aceste lucrări trebuiesc urmărite și finalizate până în 2026. Și de asta e și ritmul atât de mare”, a spus Marcel Ciolacu.
„Haideți să vedem consecințele. Și atunci cred că așa găsim mai bine explicații. În primul rând, Europa a considerat că autostrada Moldovei nu duce nicăieri, pentru că de asta n-a făcut nici Ceaușescu străpungerile cu Carpații, fiindcă la acel moment nu duceau nicăieri, duceau spre Rusia, pe Ucraina, Belarus… În acest moment, România, ca și consecință a războiului din Ucraina, dintr-o țară periferică a devenit o țară centrală.
Normal că prim obiectiv este să legi Moldova de Europa, de porturile din Brăila, Galați, Constanța. Și atunci am mers la Comisie și am explicat foarte clar. Avem și Republica Moldova. Nu poți să conectezi Ucraina, Republica Moldova și trans-via carpatica Polonia decât prin Moldova.
Consecința cea mai dureroasă din România a fost faptul că, neexistând infrastructură, românii au plecat. Unde e cea mai mare migrație din România? Din Moldova, din Suceava, în Piatra Neamț, Vaslui, Botoșani, acolo efectul a fost distrugător”, a adăugat el.
