Tragedie la nivel mondial! Aproape două milioane de oameni au murit din cauza poluării
Cercetătorii din spatele studiului au analizat nivelurile de poluare cu particule fine și tendințele asociate ale mortalității în peste 13 mii de orașe, între anii 2000 și 2019, potrivit informațiilor transmise de thelancet.com
Astfel, aceștia au descoperit că 86% dintre oamenii care locuiesc în orașe, aproximativ 2,5 miliarde de persoane, trăiesc în zone în care poluarea aerului a depășit limitele declarate sigure de Organizația Mondiale a Sănătății (OMS). Mai mult, cercetătorii au analizat dioxidul de azot, într-un al doilea studiu. Acesta este poluant atmosferic emis în principal de vehicule, centralele electrice și de producția industrială, în aceleași 13 mii de orașe.
1,85 milioane de cazuri noi de astm pediatric au fost atribuite poluării
De asemenea, estimările realizate de cercetători arată că 1,85 milioane de cazuri noi de astm pediatric au fost atribuite poluării cu dioxid de azot de la emisiile autovehiculelor la nivel global în 2019, două treimi având loc în zonele urbane.
Expunerea la niveluri crescute de poluare cu particule fine poate crește riscul de deces prematur din cauza unor afecțiuni precum boli cardiovasculare, boli respiratorii, cancer pulmonar și infecții ale căilor respiratorii inferioare.
Țările cu cea mai mică poluare din lume sunt și cele mai libere din punct de vedere economic
Unul dintre argumentele forte împotriva capitalismului este că e principalul motor al poluării mediului și al schimbărilor climatice. Dar, dacă comparăm clasamentul țărilor cu cea mai înaltă performanță de mediu al Universității Yale cu Indexul Libertății Economice al Fundației Heritage, putem observa o surpriză.
Cercetările arată că țările cu cele mai înalte niveluri de libertate economică au și cele mai mari performanțe în ceea ce privește mediul. De mai bine de 20 de ani, Universitatea Yale publică Indexul de performanță a mediului (EPI) și clasifică țările în funcție de sănătatea mediului și vitalitatea ecosistemului. EPI utilizează 32 de indicatori de performanță din unsprezece categorii:
- Calitatea aerului
- Canalizare și apă potabilă
- Metale grele
- Managementul deșeurilor
- Biodiversitate și habitat
- Servicii ecosistemice
- Pescuit
- Schimbarea climei
- Emisii de poluare
- Resurse de apă
- Agricultură
Conform analizelor Universității Yale, Danemarca, Luxemburg, Elveția, Regatul Unit și Franța sunt țările cel mai bine clasate, urmate de Austria, Finlanda, Suedia, Norvegia și Germania. Raportul afirmă: „Una dintre lecțiile EPI este că atingerea durabilității necesită o prosperitate economică suficientă pentru a finanța infrastructura de sănătate publică și de mediu”.
