Traian Băsescu continuă lupta în instanță cu Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS). Judecătorii Curții de Apel București au admis excepția necompetenței materiale și au declinat competența de soluționare către Judecătoria Sectorului 1. Dosarul a fost înregistrat la noua instanță, iar judecata va începe în luna februarie.

Traian Băsescu și-a pierdut toate privilegiile specifice unui fost șef de stat

Astfel, Traian Băsescu a fost obligat să părăsească vila de protocol din strada Gogol din Sectorul 1 al Capitalei în care locuia, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a menținut decizia instanței de fond și a stabilit, definitiv, că acesta a fost colaborator al Securității. De asemenea, el a pierdut indemnizația de fost șef de stat, dar şi dispozitivul de protecţie şi pază de la SPP, transmite Gândul.

Fostul președinte a fost nemulțumit de această decizie și a anunțat că se va adresa Curții Europene a Drepturilor Omului. Băsescu a declarat că „documentele folosite sunt de la contrainformații militare și nu de la Securitate”. În plus, el a acuzat faptul că pierderea vilei de protocol este urmarea unui atac concertat care a pornit chiar din Parlament.

În acest sens, fostul președinte a cerut judecătorilor Curții de Apel București (CAB) anularea Notificării 2237/28.03.2022 a RAAPPS, care prevedea ca locuința de protocol în care locuia să fie eliberată în termen de 60 de zile.

Ce susține Traian Băsescu

Fostul președinte a susținut că Legea 243/2001, adoptată de Parlament, ar fi fost una cu „dedicație”, aducând ca argumente extrasele stenogramelor discuțiilor purtate în Camera Deputaților. Traian Băsescu a invocat, în fața judecătorilor CAB, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 243/2021, spunând că Notificarea nr. 2237/28.03.2022 a fost emisă în absenţa efectuării testului de necesitate şi de proporţionalitate reglementat de art. 9 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ”.

Totodată, Băsescu a menționat că „nicăieri în cuprinsul notificării atacate, emitentul (RAAPPS) nu arată în concret care sunt interesele implicate, care este impactul notificării asupra acestor interese, care este raţionamentul în considerarea căruia emitentul a apreciat că se impune emiterea actului în detrimentul intereselor vreuneia dintre părţile implicate, care este interesul public identificat şi avut în vedere în procesul de evaluare”.

Dosarul, ajuns la Judecătoria Sectorului 1 la începutul lunii decembrie 2022, are primul termen de judecată în data de 16 februarie.