Traian Băsescu a dat detalii în această seară despre cum se alege secretarul general al NATO și ce anume contează când se ia o astfel de decizie. Fostul președinte al României a comentat anunțul privind candidatura președintelui Klaus Iohannis pentru funcția de secretar general al NATO.
Traian Băsescu: Lucrurile sunt foarte complicate
Fostul președinte Traian Băsescu a precizat marți seara că desemnarea secretarului general NATO reprezintă un act politic pe care și-l arogă în primul rând Statele Unite, dar şi Marea Britanie şi Franţa.
De asemenea, el a spus ironic că nu a crezut „că se scoate la concurs postul de secretar general NATO”, totuși Klaus Iohannis „s-a înscris la acest concurs”.
„Trebuie să ştiţi că, în interiorul NATO, desemnarea secretarului general este un act politic, pe care şi-l arogă în primul rând Statele Unite, dar şi celelalte două puteri nucleare din NATO – Marea Britanie şi Franţa. De asemenea, în desemnarea secretarului general NATO se are în vedere şi rotaţia prezenţei în Consiliul de Securitate a membrilor nepermanenţi, în aşa fel încât cele trei puteri nucleare să nu aibă surprize la voturi. Lucrurile sunt foarte complicate.
Personal, aş spune, poate puţin ironic, că nu am crezut niciodată că se scoate la concurs postul de secretar general NATO, dar se pare că s-a scos şi domnul Iohannis s-a înscris la acest concurs. Rămâne de văzut care va fi finalul”, a declarat Traian Băsescu, la Digi 24.
Mark Rutte disprețuiește România
În opinia sa, este foarte bine dacă prin candidatura lui Klaus Iohannis se pune sub semnul întrebării prezenţa lui Mark Rutte în funcţia de secretar general al Alianţei Nord-Atlantice.
„Mark Rutte este un om care dispreţuieşte România şi nu ar trebui să acceptăm prezenţa lui în nicio funcţie la nivel NATO sau la nivelul Uniunii Europene. Şi-a condus destul ţara şi a făcut destul rău României”, a afirmat fostul şef al statului.
Traian Băsescu punctează că obținerea acestei poziții necesită o strategie de negociere solidă. El a subliniat că această candidatură a lui Klaus Iohannis trebuie în mod obligatoriu să fie susţinută şi de Guvern şi de Ministerul Afacerilor Externe.
„Dacă Iohannis a făcut acest anunţ fără a avea o strategie de negocieri de politică externă legată de desemnarea dânsului a făcut o mare greşeală, pentru că nu poţi să obţii această funcţie decât cu nişte negocieri extraordinare”, a punctat el.
Declarația făcută de președintele Klaus Iohannis privind candidatura la șefia NATO
Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat marţi că a decis să intre în competiţie pentru funcţia de secretar general al Alianţei Nord-Atlantice. Anunţul preşedintelui Iohannis vine în anul în care ţara noastră celebrează 20 de ani de la aderarea la NATO.
„Îmi asum această candidatură în numele României”, a declarat Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni.
El a apreciat că „este momentul ca ţara noastră să îşi asume o şi mai mare responsabilitate în cadrul structurilor de conducere euroatlantice”.
Şeful statului a vorbit despre o nouă perspectivă a Alianţei şi de importanţa Europei de Est în realizarea acesteia.
Iohannis a spus că această candidatură, pe care şi-o asumă „cu toată responsabilitatea”, este o decizie care are la bază „performanţa României, experienţa acumulată pe parcursul celor două mandate de preşedinte al României, înţelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa, şi în special regiunea noastră” şi angajamentul său „ferm” faţă de valorile şi obiectivele fundamentale ale NATO.
Care sunt o parte din atribuțiile secretarului general al NATO?
În calitate de secretar general, conduce toate reuniunile comitetelor importante, este responsabil pentru conducerea discuţiilor, de facilitatea procesului de luare a deciziilor. Este principalul purtător de cuvânt al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord. Secretarul general conduce corpul funcţionarilor internaţionali, format din angajaţi civili care lucrează pentru sprijinirea directă sau indirectă a activităţii secretarului general.
Una dintre principalele atribuţii este conducerea lucrărilor Consiliului Nord-Atlantic, principalul organism decizional al organizaţiei, precum şi a altor structuri importante pentru funcţionarea NATO. Printre aceste comitete importante se numără Grupul de Planificare Nucleară, Consiliul NATO-Rusia, Consiliul NATO-Ucraina, Parteneriatul Euro-Atlantic, Comisia NATO-Georgia.