”M-am întâlnit, aseară, la o televiziune, între două emisiuni cu Ludovic Orban. I-am spus că va crea un precedent periculos și i-am spus să nu își angajeze răspunderea. Precedentul poate fi oprit de CCR. Angajarea răspunderii pe legea bugetului este neconstituțională total, nu există dubii. Este singura lege despre care Constituția spune că Guvernul o elaborează, iar Parlamentul o aprobă. O asumare înseamnă o aprobare de către Guvern.

Dacă va respinge angajarea răspunderii pe buget, CCR va apăra Constituția. Punea în dezbatere proiectul de buget, dacă ieșea șifonat, președintele îl retrimitea, în ataca la CCR, dar Constituția nu poți să o încalci. Mai putea să taie la execuția bugetară, dacă i se cereau bani mulți în anumite sectoare.

Unde scrie că Guvernul poate accepta amendamente? Doar Parlamentul poate accepta. Va lăsa urme adânci în funcționarea statului. Pentru ce să te faci de râs că nu respecți Constituția. Ciolacu nu a atacat conținutul, ci procedura. Președintele poate promulga bugetul, până se pronunțe CCR.”, a declarat Traian Băsescu.

Ce spune Ludovic Orban despre asumarea Legii bugetului

„Obiectivul nostru a fost acela de a reuşi până la data de 31 decembrie să adoptăm proiectul de buget şi bugetul asigurărilor sociale de stat. (…) Folosim în premieră o modalitate de adoptare a bugetului de stat care nu a mai fost folosită – procedura angajării răspunderii Guvernului. E o procedură legiferată în Constituţie şi spre deosebire de OUG are aspecte care o fac mai democratică. Am surprins cu angajarea răspunderii. (…) Am aprobat foarte multe amendamente formulate de parlamentari. Dacă există formaţiuni care consideră că legea nu trebuie să intre în vigoare, au la dispoziţie instrumentul moţiunii de cenzură”, a declarat premierul Ludovic Orban, în plenul Parlamentului, la şedinţa comună de angajare a răspunderii pe buget.

El a spus că a ales această procedură pentru că altfel nu ar fi putut adopta bugetul până la sfârşitul anului.

„La modul cum este finalul de an, cu zilele libere, mai sunt două zile lucrătoare în Parlament, ar fi fost improbabil să adoptăm bugetul de stat în Parlament. Nu este orice fel de buget. (…) România are nevoie să dea un semnal ferm de corectare a dezechilibrelor economice de până acum”, a adăugat Orban.

Premierul a susţinut că bugetul este construit pe date reale şi o creştere economică de 4,1%, o rată a inflaţiei de 3,1%, un curs mediu de schimb de 4,75 lei pentru un euro. Potrivit lui Orban, vor creşte sumele alocate pentru Sănătate şi Educaţie.

„În proiectul de buget spun din capul locului că am încercat, aşa cum am încercat şi prin ordonanţa de rectificare, să restabilim adevărul în ceea ce priveşte bugetul. La rectificarea bugetară a trebuit să scoatem din veniturile de stat 18 miliarde lei care erau puse din burtă. În privinţa cheltuielilor, nu accept politica ascunderii unor cheltuieli aşa cum a fost ascuns gunoiul sub preş. Statul trebuie să respecte legea, contractele, hotărârile judecătoreşti”, a explicat Ludovic Orban.

Orban a mai spus că au fost amânate rambursările de TVA, iar „minciuna nu poate să continue”.

„Construim bugetul de stat pe date pe care le considerăm reale. Nu anticipăm o creştere economică aşa cum a fost anul trecut. Adevărul a ieşit la suprafaţă şi să încheiem anul cu o creştere de 4,1% – apropiată de estimările Comisiei Europene, ale FMI. Interesul este să ne bazăm pe o creştere economică reală. (…) A trebuit să construim acest buget în condiţiile în care trebuie să aplicăm unele legi aflate în vigoare: legea pensiilor, legea salarizării. Desigur, ne propunem o reducere a cheltuielilor de personal, pentru că realitatea este că dacă nu creştem alocările pentru investiţii, pentru infrastructură nu vom reuşi să construim o creştere economică solidă, nu vom putea sta pe picioare stabile”, a mai declarat Orban.

El a respins afirmaţiile potrivit cărora în bugetul de anul viitor vor scădea alocările pentru Sănătate şi Educaţie.

„Am văzut campanii că scad alocările pentru sănătate. Este fals. Alocările se fac atât la bugetul Ministerului Sănătăţii, cât şi la Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate. Faţă de bugetul de anul trecut, creştem semnificativ alocările pentru Sănătate. Sumele cresc şi pentru Educaţie, faţă de bugetul de anul trecut. Banii pentru Educaţie se găsesc şi în alte locuri în afara bugetului Ministerului Educaţiei”, a mai explicat premierul.

Ludovic Orban a arătat că vor fi alocate două procente din PIB pentru Apărare şi vor fi daţi mai mulţi bani către cheltuielile sociale. „Creşte transferul de la bugetul de stat pentru finanţarea deficitului de pensii”, a adăugat Orban.

„În ceea ce priveşte autorităţile locale, am gândit o modificare să lăsăm mai mulţi bani la localităţi şi am crescut de la 60 la 63 la sută sumele către localităţi, ca o formă de creştere a economiei. Am preluat 50 la sută din cheltuielile sociale de la bugetele locale la bugetul de stat”, a mai spus Orban.

El a menţionat că a aprobat multe amendamente ale parlamentarilor care vizează îmbunătăţirea bugetului.

„De exemplu, am preluat un amendament care vizează creşterea sumei transferate de la bugetul de stat pentru întreţinerea drumurilor naţionale. Într-adevăr, alocasem o sumă mică pentru întreţinerea drumurilor naţionale şi am preluat amendamentul formulat, care urcă la 361 milioane lei suma care este transferată de la bugetul de stat către o companie pentru asigurarea cheltuielilor de întreţinere a drumurilor naţionale. Am preluat mai multe amendamente de la ALDE, USR, PMP privind obiective de investiţii importante. De exemplu, pentru autostrada Comarnic -Braşov, autostrada Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni”, a mai spus Orban.

Orban a mai arătat că au fost amendamente ale USR preluate pentru operaţionalizarea sistemului de monitorizare a traseelor masei lemnoase, menţionând că sunt alocări şi pentru sistemele mobile de măsurare a calităţii aerului şi pentru alte obiective importante din domeniul mediului.

„Există posibilitatea ca amendamente care ar fi provocat efecte benefice să nu le pot accepta, indiferent de unde ar fi venit ele. Pe de altă parte, este important pentru România să dea un semnal ferm că porneşte lupta cu dezechilibrele economice, readuce bugetul de stat, indicatorii macroeconomici spre echilibru, atât pentru Comisia Europeană, pentru finanţatorii internaţionali, pentru companiile care vor să investească în România, pentru companiile prezente. Este esenţial să dăm acest semnal că ne îndreptăm pentru o perioadă de doi, maxim trei ani de zile la revenirea în parametrii stabiliţi în Tratatul UE, un deficit de 3%, să avem grijă de deficitul structural. Realitatea este că nu poţi să generezi cheltuieli la nesfârşit fără să ai venituri”, a evidenţiat Orban.

El a atras atenţia că dacă nu se schimbă filosofia bugetară, dacă nu se prioritizează resursele din impozitele şi taxele plătite de cetăţeni, există riscul ca la un moment dat „să nu ajungă bugetul pentru a plăti salarii, pensii, subvenţii la fondul de pensii şi cheltuieli materiale şi servicii”.

„Aveţi încredere în acest buget, el a fost construit cu extrem de mare atenţie, încercând să asigurăm toate cheltuielile necesare, toate resursele financiare pentru a pune în aplicare legile, pentru a asigura resursele financiare în condiţii rezonabile pentru marile proiecte de investiţii şi pentru a creşte gradual calitatea serviciilor publice”, a conchis Ludovic Orban.