Prioritatea zero este rezolvarea problemei gunoaielor

Băsescu are în plan construirea unei uzine de sortare, reciclare şi valorificare energetică a deşeurilor, precum şi amplasarea de panouri solare la nivelul locuinţelor individuale şi blocurilor din Bucureşti. Mai mult, acesta va construi un Spitalul Universitar European.

„Prioritatea zero este rezolvarea problemei gunoaielor. Bucureştiul pute, ori de câte ori bate vântul dinspre Chiajna sau dinspre groapa Vidra sau dinspre Iridex. Toate mirosurile gunoiului menajer aruncat la gropi se regăsesc în Capitală. A devenit urgentă investiţia într-o uzină de procesare a gunoiului menajer care să asigure selectarea pe materiale – sticlă, carton, hârtie – şi valorificarea acestor materiale. Altă menire a uzinei este reciclarea materialelor recuperate. De asemenea, un alt obiectiv pe care îl urmărim prin investiţie este valorificarea energetică a gunoiului menajer şi producerea de combustibil”, a afirmat Băsescu, în cadrul unei conferinţe de presă online.

Fostul preşedinte a subliniat că existenţa unei uzine de procesare a gunoiului menajer reprezintă „o obligaţie” şi că nu „s-ar împiedica de nişte proteste” pentru a construi un astfel de obiectiv, deoarece alternativa o reprezintă gropi de gunoi în care deşeurilor nu sunt tratate corespunzător. Traian Băsescu a menţionat că ar opta pentru amplasarea uzinei în proximitatea imediată sau în locul unei actuale gropi de gunoi, astfel încât să fie valorificate şi deşeurile acumulate până în prezent.

Potrivit candidatului PMP, o astfel de uzină ar avea un cost de circa 300 de milioane de euro, fiind „finanţabilă la prima prezentare de proiect către UE”.

„O astfel de uzină eu o proiectez la a avea o capacitate de procesare a un milion de tone pe an, în condiţiile în care Bucureşti generează 750.000-760.000 de tone pe an. Deci, un spaţiu de procesare care să fie lăsat la dispoziţia Ilfovului”, a spus el.

Băsescu a pledat şi pentru un program de încălzire a apei menajere cu ajutorul bateriilor solare montate la nivelul blocurilor şi locuinţelor, în valoare totală de un miliard de lei, în decurs de patru ani. El a arătat că în cazul în care este vorba despre blocuri mari, un astfel de proiect ar permite încălzirea apei calde doar pentru o parte din apartamente.

„Trebuie să trecem la o implementare masivă a utilizării energiei regenerabile. Producem în ţară şi panouri solare, pentru generare energie electrică pentru locuinţe, producem în ţară şi panouri de încălzire a apei menajere. (…) Putem să mergem cu o politică de amplasare pe blocuri, în balcoane, a bateriilor de captare a energiei solare şi de încălzire a apei calde. Ceea ce ar însemna că în Bucureşti un astfel de program ar trebui derulat două mandate”, a precizat el.

Traian Băsescu susţine, de asemenea, continuarea programului de izolare termică, folosind însă poliester grafitat, „care creşte eficienţa energetică cu 12-15%” faţă de materialul care se foloseşte în prezent.

El a propus, în vederea încălzirii cartierelor Aviaţiei şi Tei, montarea unei centrale în cogenerare de 110 MW în nordul oraşului. De asemenea, a susţinut, amplasarea unei centrale de 40-50 MW pe locul fostului CET Titan.

„O altă soluţie pe care o avem pentru a evita pierderile uriaşe pe care le are RADET în magistrale principale este să ducem o conductă de-a lungul Dâmboviţei de la CET Grozăveşti la CET Sud. Asta înseamnă circa 12 kilometri. Norocul uriaş este că în casetele care sunt montate de-a lungul Dâmboviţei există casetă liberă, dar şi staţii de transformare, de-a lungul întregului canal. Ceea ce înseamnă că ar trebui nu să mai săpăm prin toate bulevardele să reparăm conductele care plesnesc ale RADET, ci să punem o conductă nouă, pe distanţă de 12 kilometri, iar ramificaţiile către cartiere să plece din această conductă”, a spus el.

În ce priveşte infrastructura rutieră, Băsescu propune fluidizarea traficului de pe pasajul suprateran Basarab prin construirea de pasaje subterane la intersecţia Bd. Banul Manta cu Bd. Ion Mihalache şi în intersecţia Răzoare pe direcţia Bd. Geniului către Drumul Taberei cu ramificaţie spre Bd. Timişoara.

În opinia sa, Pasajul Ciurel, Pasajul de la Doamna Ghica sau lărgirea Bulevardului Ghencea au fost „lălăite”, „din lipsă de finanţare, lipsă de interes”, deoarece astfel de proiecte nu aduc voturi.

„Voturi aduce când dai ochelari, când organizezi excursii. În loc să se facă ce trebuia în Bucureşti s-a dat prioritate cumpărării de voturi cu banii obţinuţi din taxele bucureştenilor”, a punctat candidatul PMP, potrivit Agerpres.

Traian Băsescu doreşte să atragă fonduri europene şi pentru proiecte precum construcţia la Bucureşti a Spitalului Universitar European sau construcţia Universităţii de Informatică şi Inteligenţă Artificială „Ştefan Odobleja”.

„Având în vederea prioritatea pentru informatică, pentru digitalizare şi prioritatea pe sănătate, stabilite şi finanţate ca atare în programele Uniunii Europene, am propus realizarea unuia din primele spitale europene la Bucureşti şi în mod cert vom avea şanse să obţinem finanţare, pentru că România este cunoscută ca având un nivel foarte slab al prestaţiei în sistemul de sănătate. Este un proiect de 1,5 miliarde. Şi un alt proiect la care ţin foarte mult este realizarea Universităţii de Informatică şi Inteligenţă Artificială, pe teren cumpărat în afara Bucureştiului, în judeţul Ilfov, pentru că o astfel de investiţie ar ţine foarte mulţi specialişti în IT în România. Sunt convins că şi acest proiect este absolut finanţabil”, a spus el.

Băsescu a mai precizat că programul său costă 6,8 miliarde de euro, 85% reprezentând finanţare de la Uniunea Europeană, iar 15% de la Primăria Capitalei.

„Contribuţia Primăriei Municipiului Bucureşti în cei patru ani va fi în total de 1,029 miliarde euro, ceea ce înseamnă 250 de milioane pe an, absolut suportabil de către Primăria Capitalei”, a declarat Traian Băsescu.