"Important este ca oamenii de afaceri din România, companiile din România, să privească mult mai atent şi mai intens către piaţa chineză, ca de altfel şi către piaţa Federaţiei Ruse, o piaţă care ne este deschisă şi, din punct de vedere politic, nu există restricţii pentru oamenii de afaceri români să exporte în Federaţia Rusă sau să facă investiţii în Federaţia Rusă", a dat asigurări Traian Băsescu, la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române.
"Problema este să avem şi îndrăzneala să o facem şi fac un apel din acest punct de vedere la comunitatea de afaceri din România să nu mai evite Federaţia Rusă", a punctat şeful statului român.
El a mai apreciat că parteneriatul amplu de prietenie şi cooperare cu Republica Populară Chineză "a început să dea roade", afirmând că deficitul balanţei de plăţi între România şi China se reduce. El a mai făcut referire şi la sprijinul acordat de guvernul chinez la achiziţia de mărfuri de pe piaţa românească, în baza unor aspecte convenite în discuţiile cu preşedintele şi cu premierul chinezi.
În acest sens, Traian Băsescu le-a cerut ambasadorilor români din capitalele statelor cu care Bucureştiul are parteneriate să facă trimestrial o raportare cu privire la evoluţiile acestor parteneriate şi, mai ales, să semnaleze problemele care apar în derularea parteneriatelor cu firme din aceste ţări.
Băsescu: "Voi solicita raportări trimestriale cu privire la valorificarea parteneriatelor strategice"
Preşedintele Traian Băsescu a mai declarat că le va cere ambasadorilor români raportări trimestriale cu privire la creşterea nivelului de valorificare a parteneriatelor strategice pe care România le are.
"Se impune, şi din acest punct de vedere vă voi solicita raportări trimestriale, se impune creşterea nivelului de valorificare a parteneriatelor strategice pe care le avem. Ştiţi foarte bine conţinutul acestor parteneriate", a declarat Băsescu la întâlnirea de la Palatul Cotroceni cu ambasadorii români.
Băsescu a menţionat că parteneriatele strategice pe care România le are diferă de la ţară la ţară, în funcţie de interesele fiecăruia dintre parteneri.
"Parteneriatul cu SUA este, în opinia mea, cel mai complex parteneriat pe care îl avem. El vizează nu numai cooperare politică, ci şi economică, militară, culturală şi cooperare ştiinţifică. Odată declarat în 2011 acest parteneriat, SUA au acţionat în mod deosebit în zona care pentru noi era un deziderat şi anume zona economică, pentru că din punct de vedere politic şi militar cooperarea era deja la nivel foarte bun. Şi am văzut cu toţii apariţia lui Exxon, apariţia Chevron şi a altor companii americane pe piaţa românească", a completat Băsescu.
El a amintit şi de Parteneriatul cu Turcia, care a fost finalizat din punct de vedere al planului de acţiune, exprimându-şi speranţa că se va trece cât mai repede la aplicarea lui, având în vedere că vizează "un element extrem de important" din politica noastră externă şi anume securitatea la Marea Neagră şi exploatarea resurselor de care aceasta dispune.
Cât priveşte parteneriatul cu Franţa, Băsescu spune că el nu şi-a atins parametrii la care ar putea fi ridicat, adăugând că îşi propune ca în perioada următoare, împreună cu guvernul şi cu Ministerul de Externe, să ridice nivelul de funcţionalitate al acestuia.
Preşedintele a amintit că Parteneriatul strategic cu Italia funcţionează bine şi trebuie consolidat, dar susţine că există o restanţă în privinţa parteneriatului cu Polonia.
"Avem, în opinia mea, o restanţă în materializarea parteneriatului extrem de important cu Polonia. Şi aici atenţionez Ambasada de la Varşovia că voi da o atenţie deosebită punerii în aplicare a acestui parteneriat, al cărui plan de acţiune este aproape finalizat din câte ştiu eu. Sigur, parteneriatul strategic cu Ungaria, semnat din 2002, este o realitate care funcţionează şi care nu mai poate fi pusă sub semnul întrebării sau Parteneriatul strategic de cooperare în interiorul UE cu Marea Britanie, stabilit încă din 2003", a mai afirmat preşedintele.
Traian Băsescu a punctat faptul că Parteneriatul strategic pe care România l-a semnat în 2009 cu Azerbaidjanul şi politica noastră externă se va concentra în continuare pe misiunea de a fi o punte de legătură între UE şi statele din zona caspică şi Asia Centrală.
"Aici aş atenţiona in mod deosebit ambasadorii din Azerbaidjan şi Turkmenistan că ne-am asumat o contribuţie importantă, în baza relaţiilor bilaterale pe care le avem atât cu Azerbaidjanul, cât şi cu Turkmenistanul, în reuşita negocierilor tripartite Azerbaidjan-Turkmenistan-Comisie Europeană pentru realizarea conductei transcaspice, ca soluţie de garantare a viabilităţii proiectului Nabucco. Deci, deşi nu avem un parteneriat strategic cu Turkmenistanul, aşa cum avem cu Azerbaidjanul, dar relaţia bilaterală ne permite să sprijinim negocierile tripartite: Azerbaidjan-Turkmenistan-UE", a completat Traian Băsescu.
Sursa: Agerpres