Traian Băsescu a adus „4 D” în Romania – dezamăgire, dispreț, dezastru, disperare

Într-o ediție transmisă live de Gândul, sociologul Mirel Palada a realizat o analiză detaliată a evoluției politice a fostului președinte Traian Băsescu și a crizei de încredere în alegerile politice din România.

Mirel Palada a descris comentariile recente ale lui Traian Băsescu ca fiind încercări de a-și păstra influența în scena politică românească. Sociologul Mirel Palada a afirmat că acele acțiuni reprezintă niște mișcări de disperare din partea lui, încercând să rămână relevant politic.

Pentru a descrie evoluția politică a PMP și a fostului președinte, Palada a introdus un nou set de termeni, numiți cei patru D – Dezamăgire, Dispreț, Dezastru și Disperare. Acești termeni sunt menționați în contrast cu conceptul tradițional al celor trei R.

„Pe vremuri se vorbea si acum se vorbește din nou, în perioada lui Ursula, de cei trei R. Recuperare, recondiționare, refolosire. La PMP funcționează cei trei D – dezamăgire, dispreț, dezastru și disperare. Deci ei au dus la dezamăgire.

Oamenii au investit foarte multă speranță în ei, care s-a transformat destul de repede în dezamăgire. Dezamăgirea s-a transformat în dispreț, s-a transformat în disperare și în dezastru pentru ei din punct de vedere politic. La fel cum și USR-ul a trecut prin același ciclu politic”, spune Palada, potrivit gandul.ro.

În analiza sa, Palada a subliniat diversitatea așteptărilor românilor față de politicieni, evidențiind de la dorința extremă de a-i sancționa drastic, până la tendința de a vota „răul cel mai mic”.

Electoratul românesc votează similar cu cel american

Sociologul a spus că unii oameni așteaptă să vină fulgerul și să-i lovească pe politicieni în mijlocul străzii, transformându-i în scrum. Alții așteaptă să fie mințiți frumos, iar alții încă așteaptă ceva diferit.

În general, oamenii așteaptă să voteze răul cel mai mic, nu candidatul cel mai bun, ci pe cel mai puțin nepotrivit. Sociologul a adăugat că, din păcate, în ultimele alegeri prezidențiale s-a votat întotdeauna răul cel mai mic.

Palada a făcut o comparație între situația din România și fenomenul de vot din Statele Unite, subliniind similitudini și diferențe în modul în care alegătorii percep și aleg politicienii. El a analizat modul în care ambele țări se confruntă cu dileme legate de încrederea în politică și preferințele alegătorilor pentru candidații care prezintă cel mai mic risc perceput.

Mirel Palada a adăugat că și în Statele Unite se votează în mod similar: unii care îl urăsc pe Trump ajung să voteze cu Kamala, deși nu o suportă. El a explicat că aceasta este logica în economia votului, subliniind că este vorba despre o economie simbolică puternic modificată.