Potrivit şefului statului, al doilea element important este că, până în prezent, s-au găsit soluţii pentru reducerea a 70 miliarde de euro. "Până la următoare rundă de discuţii urmează să se găsească soluţii pentru încă 30 de miliarde".
Vezi mai jos principalele declaraţii ale preşedintelui României:

  • Documentul care a fost circulat ieri noapte şi care e rezultatul negocierilor, reflectă acest lucrui.

  •  Vreau să înţelegeţi: pentru România este fundamentală condiţia de acceptare a banilor europeni. Vă aduc aminte o dezbatere care era foarte puternică acum trei-patru ani, când se reclama mereu că problema e că nu avem componenta autohtonă pentru tragerea banilor.

    Între timp România a obţinut tot felul de derogări pentru diminuarea contribuţiei proprii. Devenea esenţial să ne asigurăm condiţiile de cofinanţare pentru a lua bani europeni. Tot timpul noi am obţinut unele facilităţi: includerea TVA în cheltuieli eligibile, sau cofinanţarea până la 95% pe proiecte cu bani europeni. Toate lucrurile acestea ne-au permis să avem în buget banii necesari cofinanţării proiectelor europene. În prezent, în aceste două zile, România a reuşit să generalizeze aceste capacităţi. Spre exemplu, TVA eligibil ajută mult agenţii economici. Pe de altă parte, acest TVA vine în bugetul de stat. Cofinanţarea propusă la 75% am reuşit să o ducem la 85% şi aşa este prevăzut în proiectul circulat azi noapte. Acestea două înseamnă pentru bugetul de stat între 2,2 şi 2,4 miliarde de euro pe an

    Citiţi şi: Negocierile pentru bugetul UE au EŞUAT

  • Am reuşit parţial să obţinem ce ne-am propus în privinţa prefinanţarii. De la un nivel de 2%, am ajuns prin derogare să se accepte un nivel de 4% (plăţi în avans din valoarea contractelor). La contracte de infrastructură 4% e mult, iar la bugetul de stat iarăşi e mult. Ne propunem să ajungem la 7%. Este extrem de important. Dacă rămânem în acord cu instiţuţiile financiare internaţionale, nu vom avea marjă de manevră mare pe deficit, de aceea era esenţial să ne menţinem aceste facilităţi, chiar dacă pe unele le vom pierde în anii următori. Dar pe următorul cadru financiar, toată suma alocată româniei va fi pe aceste condiţii

  • Documentul de azi-noapte rămâne un document bază pentru următoarele discuţii. Cele convenite aşa rămân. Nu vreau să vorbesc de sume pentru că urmează o reducere de încă 30 miliarde. Este cert însă că acum, pentru exerciţiul 2014-2020, agricultorii vor avea la plăţi directe o creştere graduală de cel puţin 5 miliarde de euro. Este un obiectiv important pentru noi să reuşim să reducem decalajele de subvenţie pentru că de multe ori avem produse din Ungaria pe piaţa noastră, din Italia, Franţa şi pare că am uitat să mai producem zarzavaturi. Fermierii români sunt afectaţi datorită diferenţei de subvenţie. Din acest motiv vedeţi în piaţă produse din Italia sau Olanda mai ieftine decât cele româneşti. Pentru că avem diferenţe de subvenţie, pentru noi e un obiectiv important să creştem subvenţia săă reducem decalajul.
  • Cred că am văzut la toţi liderii politici voinţa de a găsi soluţii. Nu ne place că unele state vor să aibă contribuţii mai mici. Poate nici altora nu le place că noi vrem sume mai mari. Dar doar aşa putem rămâne loiali unei Europe Unite. Doar aşa decalajele între ţările membre se vor reduce. Sunt ţări care contribuie cu 20 miliarde, 18 miliarde, 15 miliarde de euro. Nu e puţin. Nu trebuie să dăm cu pietre în contributorii nemţi pentru că e criză şi acolo. Şi în statele contributorilor nemţi s-au făcut amputări masive în banii pentru educaţie, etc.

La rândul său, preşedintele Consiliului European, Van Rompuy, a spus că “Sunt molte divergenţe între noi, dar putem avea un acord la începutul anului viitor”

Declaraţiile preşedintelui Consiliului European le puteţi citi AICI