Cariera lui Eugen Tomac, legată de numele lui Traian Băsescu
Eugen Tomac, liderul oficial recunoscut al PMP, și-a legat cariera politică și administrativă de numele lui Traian Băsescu. În timpul guvernelor Boc, între 2009 și 2012, Tomac a ocupat funcția de secretar de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.
Ulterior, în anul 2012, într-o perioadă foarte dificilă pentru PMP, a fost ales deputat de diaspora. El a părăsit PDL odată cu separarea lui Băsescu de fostul său partid și s-a implicat în construcția PMP.
În 2016, a devenit deputat de București pe listele PMP. Iar în 2019, alături de Traian Băsescu, au fost aleși în Parlamentul European din partea popularilor europeni. Cristian Diaconescu, de asemenea, a avut legături strânse cu fostul președinte.
În primul Guvern Boc, a fost ministru de externe și a fost rechemat în această funcție la începutul lui 2012, păstrând această poziție până la demiterea Cabinetului Ungureanu.
Traian Băsescu l-a cooptat pe Diaconescu în echipa sa de consilieri în ultimii doi ani de mandat, inclusiv în calitate de șef al Cancelariei Prezidențiale. Acesta a fost printre membrii fondatori ai fundației Mișcarea Populară și în 2021 a fost ales președinte al PMP, după demisia lui Eugen Tomac.
Un an mai târziu, în februarie 2022, Tomac a fost reinstalat la conducerea PMP după un congres extraordinar. Astfel, între cei doi a izbucnit un scandal privind cine deține conducerea legală a partidului.
Iar pe fondul acestor dispute, Biroul Electoral Central a refuzat să permită PMP să aibă reprezentanți în secțiile de votare.
„Se constată că propunerea de desemnare a doamnei Ruxandra Daniela Mihai – reprezentat al Partidului Mişcarea Populară, desemnat prin adresa nr. 150/15.03.2024 semnată de domnul Eugen Tomac şi de domnul Ionuţ Simionca. Raportat la datele publice înscrise în Registrul partidelor politice la data prezentului, reiese că funcţia de preşedinte al Partidului Mişcarea Populară este deţinută de domnul Cristian Diaconescu.
În urma supunerii la vot, cererea de reprezentare a fost respinsă de membrii Biroului Electoral Central în temeiul art. 144 lit. a) din statutul Partidului Mişcarea Populară, conform căruia preşedintele partidului conduce şi coordonează activitatea organismelor naţionale ale partidului şi poate desemna reprezentant al partidului în Biroul Electoral Central, precum şi a faptului că faţă de terţi, opozabilitatea preşedintelui Partidului Mişcarea Populară este dată de cele înscrise în Registrul Partidelor”, arată procesul-verbal nr. 1/PVC/BEC/16.03.2024 privind constituirea Biroului Electoral Central pentru alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi pentru alegerile autorităţilor administraţiei publice locale din anul 2024.
Eugen Tomac rămâne președinte al PMP
Acum însă, dispute privind conducerea PMP a luat final. Eugen Tomac rămâne, așadar, președinte recunoscut al partidului, după mai mulți ani de confruntări pentru această funcție cu Cristian Diaconescu. Această stabilitate vine într-un moment crucial, înaintea alegerilor din 9 iunie, când exista riscul ca partidul să rămână fără reprezentanți în secțiile de vot.
„În cursul zilei de ieri, Curtea de Apel Bucureşti a respins recursurile formulate de Cristian Diaconescu şi gaşca lui împotriva noastră, a Partidului Mişcarea Populară. Prin urmare, a fost validat congresul organizat în martie 2023, unde Eugen Tomac a fost votat, statutar şi cu majoritate de voturi, preşedinte al PMP.
Partidul a fost, în ultimii ani, ţinta unor grupări politice care au avut un singur scop: desfiinţarea noastră. După ce preşedintele Eugen Tomac a anunţat public, în iunie 2023, în cadrul Congresului USR, că am acceptat invitaţia de a fi parte la construcţia alianţei Dreapta Unită, alături de USR şi Forţa Dreptei, împotriva PMP a început o adevărată campanie de hărţuire”, a transmis PMP într-un comunicat.
„Ne-au blocat în instanţe, ne-au tăiat subvenţia, ne-au racolat primarii şi consilierii locali cu ameninţări şi prin şantaj, ne-au eliminat din secţiile de vot, ne-au scos din Biroul Electoral Central şi de pe buletinele de vot, au încercat respingerea alianţei Dreapta Unită. N-au reuşit. Doar ne-au făcut mai puternici!”, a mai precizat sursa citată.
