Fostul președinte Traian Băsescu și-a publicat marți seară pe Facebook programul cu care speră să atragă încă o dată bucureștenii de partea sa, pentru a-i oferi un nou mandat de Primar General.
Băsescu propune un concept al dezvoltării integrate care ţine cont de principalele obiective ale programului „Green Deal”, adoptat de Comisia Europeană.
”CREŞTEREA CALITĂŢII VIEŢII ÎN BUCUREŞTI, O PRIORITATE
Bucureştiul anului 2035 trebuie să fie un oraş neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon sau, altfel spus, un oraş verde. „Green deal” nu este un slogan, ci un program prioritar prin care Europa îşi propune să devină neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon până în anul 2050.
La rândul său, România, care a participat şi participă la susţinerea acestui program, trebuie să-şi subordoneze toate obiectivele din „Planul Naţional de Dezvoltare pe Termen Lung” priorităţii de reducere a emisiilor de carbon.
În acest context, Bucureştiul trebuie să beneficieze de un program de dezvoltare pe termen mediu şi lung drept contribuţie esenţială la atingerea obiectivului de reducere a poluării. Acest lucru va asigura oraşului acces la fondurile europene şi va contribui esențial la creşterea calităţii vieţii în Bucureşti.
Programul pe care îl propun este unul al dezvoltării integrate care ţine cont de principalele obiective ale programului „Green Deal” cu care a fost învestită, prin votul Parlamentului European, actuala Comisie Europeană, condusă de doamna Ursula von der Leyen.”, a scris Traian Băsescu pe Facebook.
Puteți citi mai jos restul programului:
”Programul ”Green Deal”
”Programul „Green Deal” are 5 obiective fundamentale, pe care le-am valorificat în programul meu, pentru a maximiza şansele de finanţare a proiectelor Primăriei Capitalei din surse europene nerambursabile.
Cele 5 direcţii de finanţare pentru perioada 2021 – 2027 sunt:
OP1 – O Europă mai inteligentă;
OP2 – O Europă mai ecologică;
OP3 – O Europă mai conectată;
OP4 – O Europă mai socială;
OP5 – O Europă mai aproape de cetăţenii săi.
Pentru atingerea celor 5 obiective, Comisia Europeană a stabilit următoarele programe prioritare:
1. Programul operațional „Creştere Inteligentă şi Digitalizare”;
2. Programul operațional „Sănătate”;
3. Programul operațional „Educaţie şi ocupare”;
4. Programul operațional „Dezvoltare durabilă”;
5. Programul operațional „Transport”;
6. Programe operaționale regionale (opt programe);
7. Programul operațional pentru „Tranziţie Justă”;
8. Programul operațional „Asistenţă tehnică”.
Ce facem pentru a pleca pe acest drum al creşterii calităţii vieţii şi al reducerii emisiilor de carbon?
În primul rând, valorificăm şansa finanţării de la Uniunea Europeană a oricărui program şi proiect care înseamnă reducerea poluării: prin valorificarea energiei regenerabile, prin reducerea consumului de energie care provine din combustibili fosili, prin introducerea unor tehnologii cu randament energetic ridicat în producerea de energie termică şi electrică, prin valorificarea gunoiului oraşului, prin fluidizarea traficului, prin utilizarea mijloacelor de transport public nepoluante sau prin stimularea mobilităţii individuale fără emisii de carbon.
Nu mai puţin importante sunt educaţia copiilor şi a tinerei generaţii, precum şi sănătatea publică, domenii prioritare pentru Uniunea Europeană.
Prioritățile mandatului
Plecând de la aceste realităţi, priorităţile mele pentru mandatul 2020 – 2024 sunt următoarele:
1. Pentru reducerea poluării aerului şi a pânzei freatice:
a. Construcţia uzinei de sortare, reciclare, producţie energie electrică şi combustibil NG cu capacitate de procesare de un million de tone de gunoi menajer pe an, în condiţiile în care populaţia oraşului generează aproximativ 760 mii tone gunoi menajer.
De două ori pe an societățile de salubrizare vor colecta de la populație textile, aparatură electrocasnică și electronică.
Atât procesul de colectare separată a gunoiului menajer cât și procesul de colectare bi-anuală a textilelor și a aparaturii electrocasnice necesită un proces de popularizare și informare intens, cel puțin în primii ani.
Cost estimat: 300 milioane de euro;
Finanţare: nerambursabilă de la Uniunea Europeană;
Termen: anul trei de mandat.
b. Societăţile de salubrizare vor amplasa europubele pentru colectarea selectivă a gunoiului menajer de la populaţie (sticlă, hârtie, plastic, resturi de alimente). Colectarea gunoiului de la instituţii, firme, şcoli şi spitale se va face selectiv cu europubele adaptate specificului;
Termen: Europubelele vor fi puse la dispoziţie de societăţile de salubrizare din primul an de mandat.
Reducerea poluării
2. Reducerea emisiilor de carbon şi a poluării prin reducerea consumului de combustibili fosili şi a emisilor de carbon generate de CET-uri şi de centrale individuale, prin reducerea consumului energetic al locuinţelor, prin optimizarea producerii de energie termică şi electrică, prin diversificarea producţiei de energie, prin utilizarea de echipamente energetice de mare randament şi prin optimizarea infrastructurii RADET, după cum urmează:
a. Asigurarea apei calde menajere timp de 8 luni pe an din surse regenerabile prin amplasarea de panouri solare oriunde acest lucru este tehnic posibil: locuinţe individuale sau blocuri de locuinţe, cu acordul asociaţiilor de locatari, instituţii publice, unităţi hoteliere, şcoli, spitale etc.
Cost estimat în 4 ani: 500 de milioane de euro;
Finanţare: nerambursabilă de la Uniunea Europeană;
Termen: permanent.
b. Izolarea termică a blocurilor şi a locuinţelor individuale cu polistiren grafitat de 10 cm grosime şi înlocuirea ferestrelor cu ferestre termopan;
Cost estimat în 4 ani: 1 miliard de euro;
Finanţare: nerambursabilă de la Uniunea Europeană;
Termen: permanent pe timpul mandatului.
Investiții în sistemul energetic
c. Pentru asigurarea încălzirii pe timp de iarnă a cartierelor Aviaţiei şi Lacul Tei, care primesc agentul termic de la peste 25 KM: construcția în zonă a unei centrale de cogenerare de 110 MW cu generatoare moderne de mare eficienţă energetică (preţ: 150 lei/Gcal faţă de 450 lei/Gcal de la ELCEN), reducându-se cumpărarea de agent termic şi energie electrică scumpă de la CET – Sud şi CET – Grozăveşti;
Costul investiţiei: cca 100 mil Euro;
Finanțare: Proiect pilot finanţat de furnizorul echipamentelor energetice cu amortizare în 8 ani din vânzarea de energie electrică şi agent termic;
Termen: anul 2 de mandat.
d. Construirea în zona Colentina, pe amplasament identificat, a unei centrale de 50 MW cu cogenerare de înaltă eficienţă energetică;
Cost investiţie: 45 de milioane de euro;
Finanţare: nerambursabilă de la Uniunea Europeană;
Termen: anul 2 de mandat.
e. Construirea pe amplasamentul fostului CET Titan a unei microcentrale de 40 MW cu cogenerare de înaltă eficienţă energetică;
Cost investiţie: 35 de milioane de euro;
Finanţare: nerambursabilă de la Uniunea Europeană;
Termen: anul doi de mandat.
f. Retehnologizarea centralei Casa Presei Libere, care acum arde gaz pentru prepararea apei calde şi trecerea acesteia pe sistem de cogenerare;
Cost investiţie: 50 de milioane de euro;
Finanţare: nerambursabilă de la Uniunea Europeană;
Termen: anul 3 de mandat.
g. Construirea unei magistrale tur – retur, paralel cu râul Dâmboviţa între CET Grozăveşti şi CET Sud din care se poate face distribuţia agentului termic către cartiere pe distanţe mult mai scurte comparativ cu distanţele sistemului circular actual. Investiţia nu afectează traficul rutier;
Cost investiţie: 1 miliard de euro;
Finanţare: nerambursabilă de la Uniunea Europeană;
Termen: anul 4 mandat.
h. Înlocuire magistrale principale şi magistrale de distribuţie, astfel încât în anul 4 de mandat să nu mai existe avarii majore pe timp de iarnă.
Infrastructura rutieră
3. Program infrastructură rutieră pentru creșterea mobilității, reducerea emisiilor poluante prin fluidizarea traficului rutier, modernizarea transportului public şi reducerea parcărilor pe carosabil
Reluarea programului „Infrastructură Urbană în Bucureşti” convenit cu Banca Europeană de Investiţii la 19 decembrie 2000, aprobat prin legea 489 din 2001 şi întrerupt de Adrian Năstase prin OUG nr. 13 din 2003, cu următoarele priorităţi:
a. Fluidizarea traficului de pe pasajul suprateran Basarab prin construirea de pasaje subterane la intersecţia Bd. Banul Manta cu Bd. Ion Mihalache în ambele sensuri de mers; şi în intersecţia Răzoare pe direcţia Bd. Geniului către Drumul Taberei cu ramificaţie spre Bd. Timişoara în ambele sensuri de mers;
Cost investiţie: 40 de milioane de euro;
Finanţare: nerambursabilă de la Uniunea Europeană;
Termen: anul doi de mandat.
b. Construire pasaj subteran la Arcul de Triumf dinspre Kiseleff către Mareșal Prezan și dinstre Kiseleff către Bd. Mărăşti și Bd. Turda, în ambele sensuri, rămănând la suprafață traficul dinspre Piața Presei Libere către Piața Victoriei;
Cost investiţie: 30 de milioane de euro;
Finanţare: nerambursabilă de la Uniunea Europeană;
Termen: anul doi de mandat.
c. Supralărgirea următoarelor căi rutiere: Şoseaua Pipera – str. Niţu Vasile şi Bulevardul Expoziţiei;
Cost investiţie: 5 milioane de euro;
Finanţare: nerambursabilă de la Uniunea Europeană;
Termen de finalizare: primul an de mandat.
d. Parcare subterană Gara de Nord pe 4 nivele pentru 2 000 de autovehicule şi zonă comercială cu acces direct al persoanelor în Gara de Nord;
Cost proiect: 25 de milioane de euro;
Finanţare: nerambursabilă de la Uniunea Europeană;
Termen de finalizare: anul 3 de mandat.
e. Înlocuirea căii de rulare a tramvaielor pe 80 de km de linie simplă cu şină sudată pe suspensie elastică, ceea ce face posibilă introducerea trenurilor de metrou de suprafaţă cu circulaţie în linie izolată şi cu cale liberă în intersecţii (metrou uşor);
Cost investiţie: 25 de miioane de euro;
Finanţare: nerambursabilă de la Uniunea Europeană;
Termen finalizare: anul 2 de mandat.
f. Achiziţionarea a 41 trenuri de metrou de suprafaţă pentru linia 41;
Cost achiziţie: 45 de milioane de euro;
Finanţare: nerambursabilă de la Uniunea Europeană;
Termen: în circulaţie din anul 2 de mandat.
Digitalizarea eliberării actelor
g. Extinderea liniilor de troleibuz sau tramvai până la limita administrativă a oraşului, pentru a pregăti treptat înlocuirea autobuzelor echipate cu motoare Diesel pe traseele din interiorul oraşului;
Cost investiție: 30 de milioane de euro;
Finanțare: nerambursabilă de la Uniunea Europeană;
Termen: anul 4 de mandat.
h. Parcare subterană Piaţa Constituţiei pe patru nivele pentru 2.000 de autoturisme;
Cost investiţie: 30 de milioane de euro;
Finanţare: nerambursabilă de la Uniunea Europeană;
Termen: anul 3 de mandat.
i.Instalarea de stații de încărcare pentru autoturismele electrice în parcările subterane sau supraterane ale tuturor instituţiilor publice şi ale societăţilor comerciale, în parcările hipermarcheturilor şi în staţiile pentru taximetre.
Toate instituțiille subordonate Primăriei Muncipiului București vor instala în parcările proprii staţii de încărcare pentru cel puţin 30 la sută din locurile de parcare, în proporție de cel puțin 30%, stații de încărcare electrică.
Toate autorizaţiile de construire pentru construcţii noi precum blocuri, hoteluri, restaurante etc vor crea obligaţia instalării de staţii de încărcare pentru autoturisme;
Cost proiect: va fi suportat de fiecare instituţie şi societate comercială;
Termen: se va stabili prin HCGMB.
j. Digitalizarea eliberării actelor precum: certificate de urbanism, autorizaţii de construire, dispoziţii de punere în posesie, adeverinţe diverse, răspunsuri la scris,ori şi interpelări etc. solicitate de către populaţie sau companii;
Cost estimat: 5 milioane de euro;
Finanţare: finanţare nerambursabilă de la Uniunea Europeană;
Termen: primul an de mandat.
k. Digitalizarea legăturii dintre Primăria Capitalei şi companiile proprii prestatoare de servicii publice, precum poliţia comunitară, transport public, alimentare cu apă, încălzire, spitale, şcoli, administraţia străzilor, pentru deplina cunoaştere a activităţii zilnice şi intervenția imediată la semnalările populaţiei;
Cost investiţie: 15 milioane de euro;
Finanţare: Uniunea Europeană;
Termen: anul doi de mandat.
Punerea în valoare a monumentelor publice
l. În perspectiva creării Bucureştiului Metropolitan care să se extindă până la limita administrativă a Judeţului Ilfov, se vor extinde reţelele de tramvai şi troleibuz ale Bucureştiului şi în Ilfov;
Finanţare: din fonduri alocate de UE regiunilor de dezvoltare, cu acordul prealabil al CJ Ilfov.
4. Cultură, patrimoniul construit, regenerare urbană
a. Construcţia unei săli de spectacole cu o acustică, dotare tehnică şi un număr de locuri care să acopere exigenţele desfășurării la Bucureşti a Festivalului Enescu;
Cost estimat: 100 de milioane de Euro;
Finanţare: PMB;
Termen: anul 4 de mandat.
b. Consolidarea cu prioritate, refacerea faţadelor şi izolarea termică a clădirilor de patrimoniu, precum şi a clădirilor cu risc seismic ridicat;
Cost proiect: 100 de milioane de euro;
Finanţare: nerambursabilă de la UE;
Termen: pe parcursul întregului mandat.
c. Punerea în valoare a monumentelor de for public şi de interes turistic din zona centrală a oraşului (Centrul Istoric, Piaţa Sf. Gheorghe, Dealul Patriarhiei, Piaţa Rosetti, Piaţa Kogălniceanu, Ateneul Român, Palatul Regal, Biserica Kretzulescu, Grădina Cişmigiu, Colţea, Teatrul Naţional, Piaţa Lahovari, Piaţa Amzei);
Cost proiect: 10 milioane de euro;
Finanţare: nerambursabilă UE;
Termen: anul doi din mandat.
d. Regenerare urbană, reabilitarea şi transformarea în zonă pietonală a Bulevardului Unirii de la Piaţa Constituţiei la Piaţa Unirii cu traversare la Strada George Georgescu, ca zonă de agrement, comerţ şi turism. Se va numi “Oraşul Nou”, în antiteză cu “Oraşul Vechi”;
Cost proiect: 5 milioane de euro;
Finanţare: PMB;
Termen: primul an de mandat.
Componenta socială
5. Educaţie
a. Finanţarea pregătirii şi specializării cadrelor didactice pentru predarea la distanţă în program de pregătire continuă;
Cost proiect: 2 milioane de euro anual;
Finanţare: PMB;
Termen: pe toată durata mandatului.
b. Dotarea atelierelor şi a laboratoarelor liceelor şi şcolilor profesionale cu echipamente didactice de ultimă generaţie, în deplin acord cu solicitările şcolilor, pentru o calificare superioară a tinerilor, lucru care va permite o integrare imediată a absolvenţilor în câmpul muncii;
Cost proiect: 10 milioane de euro;
Finanţare: PMB;
Termen: anul doi de mandat.
c. Stimularea companiilor să preia în ucenicie şi pregătire practică tineri care doresc să se califice într-o meserie în cadrul sistemului de învăţământ dual;
Prin hotărârea CGMB se va stabili acordarea unui punctaj suplimentar firmelor care participă la licitaţii organizate de PMB şi care au în instruire tineri, pentru calificare într-o meserie cerută pe piaţa muncii.
d. Construcţia Universităţii de Informatică şi Inteligenţă Artificială „Ştefan Odobleja” cu dezvoltarea în timp a clădirii universităţii, a laboratoarelor de învăţare şi cercetare şi a unui campus universitar. Investiţia se va face în afara teritoriului administrativ al Municipiului Bucureşti, pe terenuri achiziţionate de municipalitate în judeţul Ilfov şi care să permită o extindere progresivă atât a clădirii universităţii, a laboratoarelor de cercetare şi inovare, cât şi a campusului universitar. Investiţia este necesară pentru diminuarea numărului de specialişti IT care părăsesc ţara, creându-le condiţii similare de salarizare cu cele din alte state membre şi condiţii pentru inovare şi cercetare.
Cost inițial investiţie: 1,5 miliarde de euro;
Finanţare: nerambursabilă de la Uniunea Europeană.
Termen: anul 4 mandat
Avem obligaţia acestei investiţii pentru a putea valorifica în ţară talentul în informatică al tinerilor din România.
Programul de sănătate
6. Sănătate
a. Instruirea personalului medical din spitalele administrate de PMB pentru utilizarea corectă a echipamentelor noi de ultimă generaţie cu care au fost dotate în ultimul an şi instruirea premergătoare achiziţiilor viitoare.
Cost proiect: 3 milioane de euro anual;
Finanţare: PMB asigurare instruire cu medici români care lucrează în spitalele din Europa;
Termen: cursuri bianuale pe toată perioada mandatului.
b. Dotarea spitalelor din administrarea PMB, în funcţie de profil, cu echipamente de ultimă generaţie pentru tratarea pacienţilor. Prin contractual de achiziţie furnizorii echipamentelor medicale asigură consumabilele pentru minimum 5 ani;
Cost proiect: 30 de milioane de euro;
Finanţare: din programul special de sănătate al Uniunii Europene;
Termen de implementare: doi ani.
c. Construcţia la Bucureşti a Spitalului Universitar European, conform proiectului susţinut de Parlamentul European. Plecarea a peste 16 mii medici din România în state vechi membre ale UE poate fi diminuată prin înfiinţarea unui spital de rang European în care medicii români să aibă cele mai înalte dotări şi laboratoare de cercetare şi care să devină o atracţie profesională şi financiară pentru medicii români din ţară şi din străinătate.
Cost proiect: 1,5 miliarde de euro;
Finanţare: nerambursabilă de la Uniunea Europeană;
Termen: anul 4 de mandat.
7. Infrastructură sportivă
a. Sală de sport polivalentă cu 20.000 locuri pe scaune, echipată cu toate facilităţile necesare găzduirii unor competiţii de nivel mondial şi olimpic. Amplasamentul va trebui corelat cu capacitatea sistemului de transport public de afluire şi defluire a publicului, spaţiu necesar pentru terenuri adiacente în aer liber, spaţiu pentru construcţia platformelor de parcare supraterană, parcare subterană pentru oficiali, acces uşor şi din toate direcţiile a mijloacelor de intervenţie sanitară şi pompieri;
Cost investiţie: 150 – 200 de milioane de euro;
Finanţare: Banca Europeană de investiţii şi PMB;
Termen: anul 4 de mandat.
8. Lacuri şi parcuri
Continuarea investiţiilor în amenajarea parcurilor municipale (Herăstrău, Cişmigiu, Carol etc) şi a salbei de lacuri a Bucureştiului, dezvoltând posibilităţile de agreement, în mod deosebit pe timp de vară. Parcurile municipale vor fi dotate cu echipamente care să încurajeze activitățile sportivfe în aer liber. De asemenea, demararea unui proiect de analiză a posibilității valorificării râului Dâmboviţa pentru agreement şi crearea de zone de relaxare;
Finanţare: din bugetul PMB – 10 milioane de euro.
9. Renovarea şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în centrele de plasament, în căminele pentru bătrâni, în adăporturile pentru oameni fără adăpost și în centrele pentru victimele violenței.
Termen: primul an de mandat
Finanțare: din cheltuieli curente ale primăriei.
Rețea gratuită de acces la internet pentru toți cetățenii
10. Lansarea și implementarea programului București Wi-Fi, un serviciu oferit de Primăria Capitalei care va implemnta o rețea gratuită de acces la internet pentru toți cetățenii, cu scopul facilitării accesului la informații, al stimulării comunicării părinți-copii-educatori, dar și al comunicării între oameni.
11. Toate proiectele de infrastructură aflate în execuție la preluarea mandatului vor fi continuate şi finalizate.
12.Toate celelalte activităţi aflate în sarcina PMB se vor desfăşura conform legii.
Premise economice şi sociale de desfăşurare a programului:
1. Populaţie înregistrată la 01.01.2020 – 2.151.665 locuitori, adică 11 % din populaţia ţării;
2. Contribuţie la Produsul Intern Brut național de 43,3 miliarde de euro, reprezentând 22 % din PIB național;
3. Densitate populaţie – 9.029 locuitori pe Km pătrat;
4. Clăriri de locuit – 109.194 cu 726.987 locuinţe;
5. Gunoi menajer evacuat anual de la locuinţe – 750.000 tone;
6. Buget primării calculate la rata de schimb de 1 Euro egal 4,84 lei;
– Primăria Capitalei – 7,2 miliarde lei sau 1,490 miliarde Euro
– Primăria Sector 1 – 1,8 miliarde lei sau 0,372 miliarde Euro
– Primăria Sector 2 – 1,2 miliarde lei sau 0,248 miliarde Euro
– Primăria Sector 3 – 1,8 miliarde lei sau 0,372 miliarde Euro
– Primăria Sector 4 – 0,8 miliarde lei sau 0,165 miliarde Euro
– Primăria Sector 5 – 1,5 miliarde lei sau 0,309 miliarde Euro
– Primăria Sector 6 – 1.0 miliarde lei sau 0,207 miliarde Euro
– Buget consolidat – 15,3 miliarde lei sau 3,161 miliarde de euro
7. Resurse financiare alocate României de la nivelul Uniunii Europene
– Cadrul Financiar Multianual 2021 – 2027 – 46 miliarde Euro
– Sprijin temporar de recuperare – 17 miliarde Euro rambursabili
– Sprijin temporar de recuperare – 17 miliarde Euro – grant
Total alocare UE pentru România 2021 – 2027: 80 miliarde Euro sau actualizat 85 miliarde Euro.
Costul total al programului
8. Considerente cu privire la programul „Creşterea Calităţii Vieţii în Bucureşti, o Prioritate”
Conform studiilor, din cauza nivelului de poluare chimică, un tânăr în vârstă de 30 ani care trăieşte în Bucureşti va avea speranţa de viaţă redusă cu 22 luni, ceea ce reclamă aplicarea de urgenţă a unui program de reducere a poluării şi dezvoltare durabilă a oraşului, pentru creşterea calităţii vieţii.
Costul total al programului este de 6,860 de miliarde de Euro, dintre care 5,831 reprezintă finanţare nerambursabilă de la Uniunea Europeană şi 1,029 miliarde Euro – contribuţie din bugetul PMB, ceea ce reprezintă o contribuţie de 257 milioane Euro pe an, uşor de susţinut din bugetul PMB.
Cu o populaţie reprezentând 11 la sută din populaţia ţării şi cu un PIB realizat de Bucureşti reprezentând 23 la sută din PIB-ul Naţional, suma de 5,831 miliarde Euro reprezintă 6,8 la sută din suma alocată României în perioada de planificare 2021 -2027.
Reguli de lucru în primărie:
1. În prima zi de mandat Programul „Creşterea Calităţii Vieţii în Bucureşti, o Prioritate” va fi prezentat în delaliu personalului PMB pentru ca fiecare salariat să ştie principalele obiectie ale programului şi să conştientizeze că Primăria Capitalei are obiective precise de a căror îndeplinire sunt responsabili.
Tot în prima zi de mandat se solicită Comisiei Europene asistenţă tehnică pentru întocmirea proiectelor.
2. În ziua a doua se va organiza dimineaţă o întâlnire cu directorii şi şefii de servicii din Primăria Capitalei, fiecare direcţie fiind informată cu privire la partea de responsabilitate care îi revine în realizarea obiectivelor programului.
3. În ziua a doua după-amiază se va organiza întâlnire cu directorii companiilor municipale care, împrună cu directorii de direcţie din PMB vor avea următoarele sarcini:
– analiză la standard de studiu de fezabilitate a proiectelor din program cu prezentarea rezultatului analizei în 14 zile.
– directorii care în 14 zile nu prezintă lucrarea, sau dacă lucrarea este necorespunzătoare, se revocă împreună cu toată conducerea.
4. Se va constitui o direcţie puternică, cu personal bine plătit, specializată pe întocmirea documentaţiilor necesare obţinerii fondurilor europene.
5. Ca regulă generală, directorii din primărie nu pot pleca din instituţie înainte de plecarea primarului şi nu pot ajunge la serviciu după sosirea primarului.
6. Funcţie de nevoile familiale, personalul poate obţine dreptul la program flexibil în acord cu prevederile Codului Muncii.
7. Cu stabilirea unor sarcini precise, în deplin acord cu fişa postului, parte din personalul primăriei poate obţine dreptul de a lucra de la domiciliu funcţie de natura problemelor familiale stringente.
8. Pentru deplina transparenţă a cheltuirii banilor, din prima săptămână de mandat Direcţia Economică va afişa zilnic pe site-ul PMB toate informaţiile cu privire la: costurile pe care le implică toate contractele semnate de primărie, facturi intrate în contabilitate în ordinea strictă a intrării lor, plăţi efectuate zilnic în ordinea efectuărfii acestora.
Un dispecerat permanent
9. În primele şase luni de mandat va deveni funcţional un dispecerat permanent, 24 ore/zi, 365 zile/an, bine echipat cu personal şi mijloace tehnice pentru preluarea oricărei sesizări de la populaţie spre competentă şi rapidă rezolvare.
10. Având în vedere dificultatea programului, în funcţii de conducere a direcţiilor primăriei şi a companiilor subordonate primăriei, numirile în fucţii de conducere se vor face strict pe criterii de competenţă, prin evaluare în comisii la care vor participa şi reprezentanţi ai grupurilor politice reprezentate în CGMB.
11. Pentru a evita neînţelegeri şi dispute inutile în şedinţele de Consiliu, cu 48 ore înainte de şedinţele CGMB, Primarul General va invita şefii grupurilor de consilieri pentru explicarea şi discutarea tuturor punctelor ce urmează a fi introduse pe ordinea de zi. Punctele care nu întrunesc susţinerea majorităţii consilierilor nu se introduc în dezbatere.
12. Programul „Creşterea Calităţii Vieţii în Bucureşti, o Prioritate” va fi atent discutat cu primarii celor şase sectoare, cu şefii grupurilor politice din CGMB şi cu Consiliul General, putând primi îmbunătăţiri sau prioritizări la sugestia acestora.
13. Orice implicare a primăriilor de sector în realizarea programului este binevenită, orice solicitare de sprijin din partea sectoarelor va fi analizată cu deschidere spre bună şi corectă rezolvare.”
