Odată cu reţelele de socializare online am intrat în "cultura laptopului", în care putem accesa mass-media din orice loc, susţine expertul Lars Holmgaard Christensen, profesor la Danish High School of Journalism.
Cultura laptopului "are consecinţe asupra predictabilităţii în care oamenii citesc un ziar", a declarat profesorul danez pentru Agerpres, pe marginea unui seminar privind impactul "social media" asupra jurnalismului, organizat vineri, la Bruxelles, de Consiliul Uniunii Europene şi Club of Venice.
"Odată cu (n.r. – intrarea în) cultura laptopului, a devenit mai puţin previzibil ce fac utilizatorii. Folosirea tehnologiilor este în continuare un act individual, dar s-a schimbat felul în care interacţionăm social. Întregul aranjament este mai mobil. Ne putem lua laptopul afară din casă, ceea ce este diferit de desktopul care era conectat cu fire", a mai spus Lars Holmgaard Christensen.
El consideră să "social media" reprezintă o provocare pentru jurnalism, pentru că acesta trebuie să se "reconsidere". "Până acum am văzut strategii de apărare (n.r. – în faţa ‘social media’) din partea corporaţiilor de ştiri. La început, unii jurnalişti au văzut în bloguri şi reţelele de socializare moduri extraordinare de a-şi spune poveştile. Organizaţiile media au prezentat social media ca un pericol pentru modelul de afaceri.
Poate că pericolul este că suntem acum într-o situaţie în care facem confuzie între ceea ce este bun pentru jurnalism şi ceea ce este bun pentru modelul de afaceri. Este păcat. Cred că jurnaliştii pot lucra cu oamenii care, prin social media, îşi pot dezvolta poveştile şi îşi pot extinde audienţa, dacă depun eforturi’, a mai declarat expertul danez, care deplânge însă lipsa de implicare a jurnaliştilor în conversaţiile cu utilizatorii de "social media".
În ceea ce priveşte impactul reţelelor de socializare asupra publicului, Lars Holmgaard Christensen apreciază că schimbarea majoră este reprezentată de faptul că prietenii devin "ghizi" în acest "haos informaţional", un "fel de filtru în consumul de ştiri".
Danezul consideră că ziarele în forma lor tipărită nu vor dispărea, dar că rolul lor se va schimba. "Cred că vom avea în continuare ziare tipărite. Vom vedea că diferite sisteme de subvenţii pentru organizaţile de ştiri se vor schimba. În prezent, multe ţări sprijină presa tipărită. Cred că vom asista la o schimbare către sprijinirea mediei democratice, iar aceasta nu trebuie să fie neapărat în versiune tipărită. Spunând aceste lucruri, cred că presa tipărită va avea un rol de jucat", acela de a oferi analize şi de a selecta informaţiile relevante, pentru a le duce la un nivel superior, a mai afirmat Lars Holmgaard Christensen.
Sursa: Agerpres