Transalpina este cea mai înaltă șosea din România, având punctul cel mai înalt în Pasul Urdele. Drumul face legătura între orașele Novaci din județul Gorj și Sebeș din județul Alba, trecând însă prin patru județe.
Circulaţia rutieră pe Transalpina (DN67C) se închide sâmbătă şi duminică, pe un sector de drum de 3 kilometri, în vederea desfăşurării Campionatului Naţional de Drift – Etapa a IV-a, informează Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).
„Sâmbătă, 26 septembrie, şi duminică, 27 septembrie 2020, se închide circulaţia rutieră pe Transalpina (DN67C), între km 38+500 – km 41+500, în vederea desfăşurării Campionatului Naţional de Drift – Etapa a IV-a, astfel: în data de 26.09.2020, între orele 8:00 – 13:00 şi 15:00 – 20:00 şi în data de 27.09.2020 între orele 8:00 – 13:00 şi 15:00 – 20:00”, precizează CNAIR într-un comunicat publicat vineri.
Trafic sprijinit de echipajele de poliție
Pentru asigurarea traficului rutier în condiţii de siguranţă şi protejarea participanţilor la competiţie, circulaţia rutieră se va desfăşura cu sprijinul echipajelor din cadrul Poliţiei Rutiere, precizează sursa citată.
Transalpina este cea mai înaltă șosea din România, având punctul cel mai înalt în Pasul Urdele (la 2.145 m). Drumul face legătura între orașele Novaci din județul Gorj și Sebeș din județul Alba. Fiind un drum montan, este închis pe perioada iernii.
Șoseaua străbate patru județe – Gorj, Vâlcea, Sibiu, Alba – traversând Munții Parâng de la sud la nord, altitudinea cea mai mare având-o pe o porțiune de aproximativ 20 de km, în județul Vâlcea, unde se prezintă ca o „șosea de creastă”, trecând la mică depărtare de vârfurile Dengheru (2.084 m), Păpușa (2.136 m), Urdele (2.228 m), Iezer (2.157 m) și Muntinu (2.062 m).
Veche potecă folosită în Transhumanță
Începuturile acestui drum sunt neclare. Unele surse susțin că a fost construit prima dată de legiunile romane în timpul războaielor cu dacii, motiv pentru care pe hărțile de istorie este trecut sub denumirea de ”coridorul IV strategic roman”.
Există și o legendă locală care spune că, la sfârșitul secolului XVIII și la începutul secolului XIX, fiecare familie a participat la construirea unei porțiuni din acest drum, în funcție de posibilitățile fizice și financiare ale sale.
Potrivit altor surse, șoseaua a fost refăcută și pietruită de germani în timpul Primului Război Mondial, din rațiuni militare, însă a fost foarte puțin folosită.
Cert este că acest traseu, cunoscut ca „Poteca Dracului”, a fost inițial o potecă de munte, folosită de către păstorii din Mărginimea Sibiului pentru a traversa munții cu turmele de oi în Țara Românească.