Transformarea digitală nu mai este o necunoscută pentru sectorul asigurărilor din România. Acest sector şi-a consolidat infrastructura digitală existentă, spune preşedintele ASF, Nicu Marcu.
El afirmă că toate aceste transformări vin şi cu riscuri tehnologice asociate, precum ezitările clienţilor în materie de securitate online sau probleme legate de protecţia datelor cu caracter personal.
“Modelul tradiţional de servicii financiare offline a fost sever restricţionat”
Prezent la conferinţa online “Cercetarea ştiinţifică în domeniul financiar. Provocări şi soluţii”, preşedintele ASF a subliniat că adoptarea serviciilor online au oferit şi noi oportunităţi în materie de produse şi servicii.
“Aşa cum putem constata, modelul tradiţional de servicii financiare offline a fost sever restricţionat. Din această cauză, multe instituţii financiare s-au grăbit să adopte servicii online ce au permis nu doar revigorarea lor economică, dar şi noi oportunităţi în materie de produse şi servicii.
Noi operaţiuni şi procese au început să completeze ofertele instituţiilor financiare atât pentru persoane fizice, cât şi pentru clienţii corporate sau instituţii publice. În paralel, sectorul asigurărilor a asumat transformarea digitală, consolidându-şi infrastructura digitală existentă.
Toate aceste transformări vin însă şi cu riscuri tehnologice asociate, precum ezitările clienţilor în materie de securitate online sau probleme legate de protecţia datelor cu caracter personal, în acest sens”, a declarat Nicu Marcu.
Instituţiile financiare, vulnerabile pe timp de pandemie la falimente sau împrumuturi neperformante
Cercetarea academică în domeniul financiar nu poate rămâne indiferentă în faţa acestor fenomene, insistă preşedintele ASF. Instituţiile financiare sunt vulnerabile pe timp de pandemie, fiind supuse unor riscuri precum falimentul sau împrumuturile neperformante.
“În primul rând, cercetarea financiară la nivel academic nu ar trebui să ghideze ideea că pandemii precum Covid-19 sunt previzibile şi riscurile asociate apariţiei lor pot fi parţial controlate. Încurajate prin progresele tehnologice în materie de exploatare a datelor digitale, analizele cantitative pot produce modele teoretice capabile să identifice de o manieră mai precisă acurateţea acestui tip de eveniment global, dar şi de a indica metodele instituţionale de gestionare ce se impun.
În al doilea rând, este vorba despre cercetări menite să modeleze rezilienţa financiară a instituţiilor financiare în faţa efectelor socio-economice ale pandemiei. Vulnerabile în perioada de pandemie din cauza probabilităţii unor falimente sau a împrumuturilor neperformante, instituţiile financiare mizează pe rezultatele cercetării academice pentru a mobiliza resursele tehnologice, analitice şi teoretice suplimentare în materie de gestionare a riscului”, a mai precizat Nicu Marcu.
“Cercetarea academică în domeniul financiar are datoria socială să exploateze tehnologiile digitale pentru a asigura o educaţie economică a cetăţenilor”
Potrivit preşedintelui ASF, ca orice dezastru natural de proporţii, “pandemia de COVID a avut un impact serios nu doar asupra sistemelor de sănătate naţionale, ci şi asupra încrederii cetăţenilor în capacitatea guvernanţilor de a gestiona convingător efectele socio-economice ale pandemiei.”
“În acest sens, cercetările academice în domeniul financiar au un rol determinant în orientarea politicilor guvernamentale în timp de pandemie, astfel încât alocarea resurselor să poată fi făcută în acord cu nevoile determinate de criza economico-socio-sanitară şi nu pe alte considerente. Fără o astfel de abordare responsabilă, efectele financiare ale pandemiei vor antrena mai devreme erodarea durabilă a capitalului social şi subminarea încrederii publicului în instituţiile democratice.
Din acest motiv, aş vrea să subliniez faptul că cercetarea academică în domeniul financiar are datoria socială să exploateze tehnologiile digitale pentru a asigura o educaţie economică a cetăţenilor. Am convingerea că poate doar astfel frustrările economice ale pandemiei nu ar putea fi exploatate de mişcările populiste”, a adăugat Nicu Marcu.
