Potrivit Indicelui economiei și societății digitale (DESI) pentru anul 2020, România înregistrează cel mai bun indicator la capitolul Conectivitate. Un fapt îmbucurător îl reprezintă procentul ridicat (49%) a gospodăriilor din România abonate la servicii de banda largă de foarte mare viteză, care ne plasează pe locul 5 în Uniunea europeană (The Digital Economy and Society Index (DESI), 19 iunie 2020.
Procesul de digitalizare a economiei este însă lent, neînregistrând progrese notabile în ultimii ani. Deși România ocupă un meritoriu loc 5 în ceea ce privește absolvenții cu profil ITC, cu 5,6% din totalul absolvenților, față de media europeană de 3,6%, o cincime dintre români nu au utilizat vreodată internetul și doar o treime au competențe digitale de bază.
Avem de-a face și aici cu un paradox: în timp ce sectorul ITC, unul dintre cele mai performante din economia românească, contribuie cu peste 6% la formarea PIB, România se situează pe ultimele locuri din UE în ceea ce privește integrarea tehnologiilor digitale în companii și instituții. Un lucru încurajator îl reprezintă ponderea în creștere a IMM-urilor care fac business online, de la 8% la 11% în 2019, dar și acest indicator este încă mult sub media europeană de 18%.
Nevoia de digitalizare a economiei românești a devenit și mai vizibilă în condițiile pandemiei, când principalele activități de succes s-au dovedit cele bazate pe utilizarea tehnologiilor digitale. Deloc întâmplător, sectoarele IT, telecom, retail, alimentar și medical se află în topul performerilor în 2020.
Criza sanitară din acest an a accentuat importanța transformării digitale a societății românești în centrul căreia se află dezvoltarea competențelor digitale și formarea profesională a forței de muncă adaptată nevoilor economiei digitale.
În perioada pandemiei, sistemul educațional românesc a trebuit să se adapteze noilor realități ale învățământului la distanță. Noua paradigmă a educației online a accentuat, odată mai mult, necesitatea investițiilor în tehnologie, resurse materiale și umane, astfel încât toți tinerii să aibă acces la educație.
Un studiu recent realizat de World Vision Romania evidențiază că 40% dintre elevii din mediul rural nu au acces la școala online și 55% dintre părinți nu își permit câte un dispozitiv digital pentru fiecare elev, în condițiile în care învățământul online a devenit obligatoriu (World Vision Romania, Impactul pandemiei asupra copiilor din mediul rural, 4 august 2020).
Pe lângă achiziția și distribuirea celor 250.000 de tablete și PC-uri anunțate pentru această toamnă, Ministerul Educației ar trebui să aibă în vedere și trainingul cadrelor didactice pentru școala online, facilitarea de conținut educațional digital și platforme care să mențină interacțiunea dintre profesori și elevi.
O șansă în plus pentru educația digitală și, implicit, pentru transformarea digitală a societății românesti o reprezintă implementarea sistemului 5G în România.
Tehnologia 5G va propulsa dezvoltarea economiei digitale: va crea numeroase aplicații industriale și va contribui la îmbunătățirea eficienței în industrie, utilități, educație, administrația publică. Tehnologia 5G va avea un impact pozitiv pentru utilizatori, va îmbunătăți modul de viață prin simplificarea accesului la noile rețele și la date, va crea noi oportunități pentru carieră, afaceri și divertisment.
Potrivit ANCOM, economia digitală a României va crește cu 15% anual prin implementarea 5G și urmează să ajungă la 9 miliarde euro până în 2026, conducând, totodată, la crearea a circa 250.000 noi locuri de muncă.
Este o oportunitate binevenita in contextul actual, care merita valorificata cat mai curand avand in vedere beneficiile multiple pentru toti utilizatorii de servicii online, cat si pentru integrarea Romaniei in circuitul noii economii digitale.
In acest context, realizarea si publicarea unor studii de impact privind adoptarea 5G in Romania, precum si dezbaterea publica a rezultatelor ar oferi o imagine cat mai apropiata a beneficiilor si provocarilor pe care le implica adoptarea noii tehnologii.
La fel ca in cazul liberalizarii pietei comunicatiilor, realizata cu succes la sfarsitul anilor nouazeci, este foarte important ca adoptarea si implementarea 5G sa se bazeze pe principiile neutralitatii tehnologice, ale liberei concurente si transparentei. Un regim nediscriminatoriu garantat tuturor actorilor din piata va aduce beneficii atat operatorilor implicati in dezvoltarea noilor retele 5G, cat mai ales utilizatorilor romani interesati de servicii online rapide, sigure si la preturi competitive.
(Publicitate)