Transformarea Gării de Nord în mall mai are de aşteptat. Vezi unde s-a blocat proiectul

În urmă cu un an ministrul Transporturilor de la acea vreme, Anca Boagiu, semna un memorandum cu omolo¬gul său din Belgia, Etienne Schouppe, prin care cele două ministere vor coopera pentru modernizarea, reabilitarea și extinderea infrastructurii de transport din zona Capitalei, incluzând și complexul Gara de Nord, cel mai important nod feroviar al ţării.

De atunci şi până acum s-au făcut puţin paşi, lucrurile fiind tărăgănate câteva luni bune.

Purtătorul de cuvânt al guvernului a precizat recent că la finele lunii iulie, partea română a propus o versiune finală în ceea ce priveşte înfiinţarea unui societăţi comerciale pe acţiuni, de naționalitate română, care să aibă tipologia unei societăți de proiect, nedesfășurând activități ce țin de transportul feroviar.

“La sfârșitul lunii iulie, partea română a propus o versiune finală care cuprindea toate punctele dorite de ambele părți, părți care au agreat o formă a actului constitutiv, sub rezerva aprobării acestora de conducerea EURO STATION NV. În data de 12.09.2012, avocații părții belgiene au comunicat o nouă versiune a actului constitutiv în care s-au regăsit modificări de substanță asupra cărora partea română își exprimase deja punctul de vedere”, se menţionează pe site-ul guvernului.

“În această situație au fost reluate negocierile”, adaugă sursa citată.

Capital.ro scria la începutul anului că planul luat în calcul de autorități prevedea, în afară de trecerea Gării de Nord în subteran, și construirea unor tuneluri care să facă legătura cu celelalte două gări: Progresul și Obor. „Gara de Nord se va transforma dintr-o gară înfundată într-una de tranzit. Cu siguranță, vom avea un nivel suprateran și două subterane: o linie pentru tren suburban și una pentru metrou. Probabil că modelul pe care îl vor avea în vedere belgienii va fi gara din Luxembourg“, spunea atunci Ștefan Roșeanu, senior partner Club Feroviar, în prezent director general al CFR Călători.

CE TREBUIA FĂCUT ÎN ACEST AN

Conform analiştilor din piaţă, dacă proiectul nu era întrerupt așa cum se întâmplă de multe ori când se schimbă „șefia“ Ministerului Transporturilor, atunci anul acesta trebuiau  finalizate studiile de fezabilitate și, în cazul în care se va merge pe parteneriat public-privat (PPP) și nu pe unul de tip public-public, atunci cu siguranță că va fi definit caietul de sarcini. „Toate fazele de pregătire ale proiectului, de la studiul de fezabilitate până la evaluarea costurilor și ofertarea ar putea să dureze, într-o variantă optimistă, cel puțin un an și jumătate-doi ani. După care va urma construcția propriu-zisă, care ar putea să dureze, de asemenea, cel puțin cinci ani, pentru că în subteran se lucrează greu“, spuneau experţii.

Bineînțeles, construcția poate să înceapă imediat după finalizarea punctelor care țin de birocrație doar dacă nu apar divergențe de opinie între Guvern și Primărie.

Nici costurile nu vor fi prea mici. Roșeanu crede că un astfel de proiect va ajunge la un miliard de euro, din care reconstrucția gării la suprafață și în subteran va fi  de 300-400 milioane de euro, așa cum au fost toate bugetele pentru gări similare în Occident. Mai mult, vor exista și spații comerciale, ca într-un adevărat mall. Evident că va fi păstrată partea de gară istorică – o parte din Gara de Nord este momument istoric – la suprafață. Restul până la un miliard de euro va însemna proiectul cu tunelurile care vor lega Gara de Nord de celelalte gări.

Contextualizând, prin memorandumul semnat cu Belgia, țara noastră va obține atât expertiză belgiană, cât și posibilitatea de a atrage fonduri europene pentru acest proiect, inclus în planul de dezvoltare al Capitalei în următorii 25 de ani.

Citiţi şi: Cum arată triunghiul de căi ferate SUBTERANE care vor traversa Capitala