De altfel, premierul moldovean Ion Chicu declara în urmă cu câteva zile pentru Europa Liberă că gazoductul va fi funcțional începând cu 31 iulie și își exprima speranța că inaugurarea investiției va fi realizată împreună cu premierul României, Ludovic Orban.
Gazoductul Iași-Ungheni – Chișinău a fost gândit pentru a asigura securitatea energetică a Moldovei, confruntată deseori cu dificultăți în relația cu compania rusă Gazprom, compania rusă care are monopolul pe transportul și furnizarea de gaze peste Prut.
Gazoductul este format din două părți distincte, ambele construite de Transgaz: conducta Iași – Ungheni (care subtraversează râul Prut și a fost terminată în 2014) și conducta Ungheni – Chișinău, care a fost terminată de curând și va conecta sistemul de transport al Republicii Moldova la sistemul din România (SNT). De ce a durat atât de mult a doua fază a proiectului? Întârzieri birocratice, lipsă de finanțare, dar și incertitudine legată de viabilitatea economică a conductei.
Lungimea totală a conductei este de 120 km, iar proiectul prevede și construirea a trei stații de predare a gazelor naturale (două în Chișinău și una în Ungheni). Capacitatea de transport anuală este de circa 1,5 miliarde metri cubi de gaze naturale.
În acest moment, chiar dacă gazoductul devine funcțional și poate fi utilizat, nu există nici un contract comercial pentru aducerea de gaze românești în Republica Moldova. De altfel, principalul furnizor de gaze din Moldova este Gazprom (prin intermediul unei companii pe care o controlează). Contractul dintre Republica Moldova și Gazprom expiră în acest an și guvernul de la Chișinău va trebui să organizeze o licitație pentru gaze, conform timpul.md.
