Transportul alternativ funcționează pe baza unei legi mai permisive. COTAR: Este tot taximetrie
Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR) a trimis un comunicat de presă în care spune că Legea taximetriei prevede mai multe reguli stricte, pe care oamenii are lucrează în acest domeniu trebuie să le respecte, subliniind că transportul alternativ face parte tot din taximetrie, însă cei care lucrează în acest sector beneficiază de o lege mai permisivă.
„Deşi vorbim, în mod cert, despre servicii de taximetrie, cei care funcţionează conform Legii taximetriei sunt obligaţi să respecte reguli stricte, în timp ce ‘transportul alternativ’ este tot taximetrie, dar pe baza unei legi mult mai permisive. Numărul de taxiuri este limitat, în fiecare localitate, în timp ce numărul maşinilor care fac ‘transport alternativ’ nu se supune aceloraşi prevederi legale, deşi, fiind vorba tot de servicii de taximetrie, ascunse în spatele unor aplicaţii, toate principiile logice şi juridice ar fi permis mai întâi creşterea numărului de taxiuri, nu introducerea pe piaţa a unor concurenţi supuşi altor reglementări. Numai în Bucureşti sunt peste 28.000 maşini licenţiate pe transport alternativ”, se menţionează în comunicat.
Consiliul Concurenței nu vede că este vorba despre concurență neloială
Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR) mai arată că este vorba despre concurența neloială, însă Consiliul Concurenței nu vede acest aspect. De asemenea, Consiliul Concurenței a venit și cu o recomandare pentru ca transportul de persoane să fie îmbunătățit, aceasta fiind ”implementarea unei soluţii de mobilitate urbană, incluzând şi o aplicaţie mobilă care să integreze, pe lângă serviciile de taxi şi cele de transport alternativ şi alte opţiuni de transport urban”.
„Nu înţelegem care ar putea fi acelea, dar probabil că va exista şi o a treia lege paralelă a taximetriei, dacă două legi paralele n-au fost suficiente. Ceea ce înţelegem este că nu sunt suficiente taxiuri, pentru ‘mobilitatea urbană’, adică 4 taxi la 1.000 de locuitori e prea puţin, mai ales dacă numărul de locuitori dintr-o aglomeraţie urbană e mult mai mare decât cel care apare la ultimul recensământ – în Bucureşti, de exemplu, se presupune că ar fi 3,5 milioane de oameni, în loc de 1,8 milioane, ceea ce, în mod evident, face imposibilă ‘mobilitatea urbană’ cu 4 taxi la mia de locuitori, calculat la 1,8 milioane, în loc de 3,5. Dar era mult mai onest să se modifice de la început legea taximetriei, pentru a se permite acordarea unui număr mai mare de licenţe de taxi, în loc să se permită intrarea pe piaţă a unor concurenţi care nu se supun aceleiaşi legi, deşi oferă exact aceleaşi servicii – ceea ce se traduce, din punct de vedere juridic, prin Concurenţă Neloială”, se mai precizează în comunicat.
Aplicația va include toate tipurile de taximetrie
Reprezentanții COTAR mai notează că ”aplicația a fost pretextul şi motivul principal pentru care s-a considerat că serviciile de taximetrie din „transportul alternativ” nu sunt servicii de taximetrie, ci nişte servicii moderne, de ultimă generaţie, care încurajează noile tehnologii şi digitalizarea societăţii româneşti, laolaltă cu „ţările civilizate”. Astăzi, vedem cum exact Aplicaţia devine, la cererea Consiliului Concurenţei, comună celor două tipuri de taximetrie. Aşadar, Aplicaţia care făcea diferenţa între taximetria „clasică” (desuetă, în comun demonizată şi indezirabilă în noua eră a civilizaţiei digitale) şi taximetria digitalizată, va include toate tipurile de transport, menţinând situaţia de concurenţă neloială, în defavoarea taximetriştilor”.
În acest timp, Consiliul Concurenței propune ca o nouă Aplicaţie să ofere şi opţiuni de plată pentru unele tipuri de servicii gestionate direct/indirect de autorităţi – de exemplu transportul public de suprafaţă, transportul subteran şi chiar transportul feroviar – la nivel naţional.
„Implementarea unei astfel de aplicaţii necesită o abordare unitară la nivel naţional. Probabil va trebui să mai aşteptăm încă un cincinal până când domnul Bogdan Chiriţoiu (numit în funcţie pe viaţă) va constata şi concurenţa neloială prin existenţa pe piaţa românească a două tipuri de taxiuri, unele galbene, care se supun Legii taximetriei, altele de orice culoare vor proprietarii lor, pentru care s-a creat o lege paralelă, specială – de data aceasta fiind introduse toate în aceeaşi Aplicaţie, dar numai cu legislaţie diferenţiată.”, au mai spus reprezentanţii COTAR.
Neregulile au fost semnalate în nenumărate rânduri
Reprezentanții mai spun că neregulile au fost semnalate de mai multe ori în ultimii 5 ani, subliniind că neregulile din transportul alternativ încalcă flagrant principiile concurențiale.
„Consiliul Concurenţei a avut nevoie de 5 ani pentru a constata că ceea ce a semnalat COTAR este real, dar mai sunt aspecte pentru care probabil va mai fi nevoie de încă 5 ani, pentru constatare. Aşteptăm să ni se spună cine calculează prejudiciul, pe ultimii 5 ani, inclusiv la bugetul statului. Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a avut nevoie de 5 ani pentru a procesa informaţiile despre anticoncurenţialitatea ‘transportului alternativ’. Abia acum, Consiliul Concurenţei recomandă interzicerea tarifului dinamic practicat de companiile de transport alternativ. În tot acest timp, toţi membrii CC au încasat salariile de la statul român care a fost prejudiciat de lipsa unei decizii în legătură cu situaţia evidentă a acestor transportatori.”, se mai precizează în comunicat.
Consiliul Concurenței interzice tariful dinamic
Potrivit comunicatului de presă Consiliul Concurenței recomandă autorităților din țara noastră să interzică tariful dinamic practicat de aceste companii de transport, iar șoferii și pasagerii trebuie să fie notificați cu privire la orice modificare.
„Abia acum, Consiliul Concurenţei propune impunerea unor standarde şi reglementări pentru protejarea clienţilor care folosesc, prin intermediul unor aplicaţii digitale, servicii de transport alternativ. Tariful final al unei curse are două componente: una standard şi una dinamică, dar acest sistem e folosit doar de cei care fac ‘transport alternativ’ şi care au intrat pe piaţa românească sfidând legile naţionale, apoi, după aproape patru ani, au beneficiat de o lege specială, făcută la cererea lor şi în conformitate cu dorinţele şi nevoile lor, dublând o lege aflată deja în vigoare. Cei care au votat legea specială a ‘transportului alternativ’ şi instituţiile care au pretins, în toţi aceşti ani, că nu există nicio problemă de legalitate în privinţa acestor practici, ar trebui să plătească şi prejudiciile pe care firmele de ‘transport alternativ’ le-au adus atât transportatorilor autorizaţi, cât şi statului român. Acum, Consiliul Concurenţei recomandă ca toţi utilizatorii aplicaţiilor care folosesc tarif diferenţiat – şoferi sau pasageri – să fie notificaţi referitor la orice modificare a tarifului standard”, precizează reprezentanţii COTAR.
De asemenea, COTAR scoate în evidență că instituția a observat faptul că transportul alternativ nu respectă principiul transparenței, referindu-se la practica tarifelor standard diferenţiate pe anumite intervale orare considerate „de vârf” poate reprezenta un comportament netransparent şi potenţial înşelător pentru pasageri.
„Ca urmare, autoritatea de concurenţă recomandă interzicerea acestui tip de comportament, multiplicatorul de tarif (care reflectă caracterul dinamic al tarifelor) reflectând eficient şi transparent variaţia tarifului în funcţie de condiţiile existente la un anumit moment”, se mai spune în comunicat.
