Această creştere înseamnă că una din trei tranzacţii efectuate cu un card Visa a avut loc la comercianţi, în creştere faţă de 2009, când numai un sfert din tranzacţii se realizau la punctele de vânzare.
Sumele cheltuite pe carduri Visa la comercianţi au crescut cu 19%, în timp ce ponderea Visa în totalul cheltuielilor de consum (inclusiv cele în numerar şi cu alte carduri) a crescut cu 18% faţă de anul 2009.
‘În ultimii ani, românii au trecut la plăţile fără numerar într-un ritm tot mai accelerat, obiceiurile lor de plată devenind tot mai complexe: nu doar că folosesc mai des cardurile la comercianţi, ci au început să le utilizeze şi pentru plata taxelor şi impozitelor. După o campanie susţinută de extindere a posibilităţii de plată prin card la nivelul administraţiei locale, am remarcat că era un serviciu foarte dorit de români – în primele trei luni ale anului 2010, procentul românilor care şi-au plătit taxele şi impozitele cu cardul a fost mai mare decât în întregul an 2009’, a declarat Cătălin Creţu, director general România, Visa Europe.
Tendinţa de folosire a cardurilor pentru plăţi cotidiene se regăseşte şi în tendinţa înregistrată de valoarea medie a tranzacţiei la POS, care a scăzut cu 6,7%, ajungând la 38,7 euro.
În anul de raportare (octombrie 2009 – septembrie 2010), 32% din tranzacţiile Visa au fost efectuate la comercianţi, în timp ce volumul plăţilor făcute cu carduri Visa în magazine a reprezentat 14% din totalul cheltuielilor realizate pe carduri Visa. Situaţia a continuat să se îmbunătăţească faţă de 2009, când tranzacţiile la comercianţi au reprezentat 26% din totalul tranzacţiilor şi 12% din valoarea totală. Numărul de carduri Visa a crescut constant cu aproape 3%, ajungându-se la 6,56 milioane carduri Visa în România.
Cardurile de debit reprezintă cea mai mare parte a portofoliului, peste 80% din totalul cheltuielilor reprezentând tranzacţii cu carduri de debit.
În ceea ce priveşte cardurile de credit, având în vedere mediul economic dificil din 2010, posesorii de carduri de credit s-au limitat preponderent la a cumpăra produse esenţiale. Valoarea medie a tranzacţiei pe cardurile de credit a scăzut cu 11,6%, indicând că românii au redus cheltuielile de mare valoare, cu alte cuvinte nu mai cumpără bunuri de consum scumpe ca în alţi ani.
Segmentul cardurilor de business a înregistrat o creştere pozitivă pe toţi indicatorii, au fost emise mai multe carduri Visa business (+12,5%), volumul tranzacţionat pe aceste carduri a fost mai mare (+25,7%), iar numărul tranzacţiilor la comercianţi a fost în creştere (+26%), ceea ce arată preferinţa tot mai mare a companiilor pentru utilizarea cardurilor.
În 2011, Visa va încuraja şi mai mult utilizarea cardului la comercianţi, prin campanii de comunicare, promoţii, produse şi servicii noi şi va continua să extindă reţeaua de acceptare, inclusiv în rândul autorităţilor publice locale şi centrale pentru plata taxelor şi impozitelor prin card. Mai mult, cu sprijinul băncilor membre, biroul local al Visa Europe va introduce produse inovatoare pentru a răspunde nevoilor identificate la nivelul clienţilor, cum ar fi carduri contactless, serviciul cashback, plata on-line a taxelor şi impozitelor.
Cheltuielile efectuate cu carduri Visa în Europa au crescut cu peste 16% în 2010, ajungând la un total de peste 1.000 miliarde euro, conform rezultatelor anunţate de Visa Europe. Această creştere înseamnă că un euro din fiecare 8 euro cheltuiţi în Europa este pe un card Visa, în creştere faţă de anul 2009, când raportul era de un euro din fiecare 9 euro.
Cardurile de debit au fost metoda de plată preferată de majoritatea consumatorilor, peste 70% din cheltuielile Visa realizându-se pe carduri de debit, reprezentând o creştere de aproape 20% a sumelor cheltuite şi de 19% a tranzacţiilor. Numărul cardurilor de debit Visa a crescut cu peste 12%.
Visa Europe, operând cu costuri reduse şi fiind organizată sub forma unei asociaţii de membrii non-profit, a raportat venituri totale de 879 milioane euro în anul de referinţă(octombrie 2009 – septembrie 2010). După rambursarea veniturilor către membri, în valoare de 158 milioane euro, s-a obţinut un surplus înainte de impozitare de 76 milioane euro care a fost reţinut în companie în vederea susţinerii capitalului şi a rezervelor care s-au ridicat la 574 milioane de euro.
SURSA: Agerpres
