Mergi la magazin, ajungi cu căruciorul plin la casă și vrei să plătești cu cardul, dar te trezești că POS-ul refuză să proceseze tranzacția. Dacă nu ai cash, ești pus într-o situație cel puțin enervantă. Te duci la ATM, dar, dintr-un motiv sau altul, deși știi sigur că ai bani în cont, mașinăria refuză să ți-i elibereze. Ori vrei să cumperi ceva sau să faci o rezervare pe internet, dar în locul mesajului de confirmare primești unul de eroare.
Câți dintre noi verificăm, după astfel de incidente, ce s-a întâmplat în contul nostru? Ar trebui să o facem de fiecare dată, căci, nu de puține ori, tranzacțiile aparent neconcretizate se soldează, de fapt, cu retragerea sumei respective. De exemplu, un cititor al banknews.ro, Cristian, spunea în iulie 2008: „Am pățit ceva similar la un bancomat. Am făcut o verificare a soldului, am cerut extragerea a 910 lei, dar am primit mesajul «Tranzacție întreruptă din cauza unei defecțiuni», după care soldul meu a apărut cu 910 lei mai mic.“
Reprezentanții sistemului bancar îi sfătuiesc pe cei cărora li se refuză plățile sau retragerile de la ATM să se adreseze imediat băncii emitente a cardului, indiferent dacă terminalul (ATM-ul, POS-ul, magazinul virtual) la care a încercat operaţiunea aparţine sau nu băncii lui. „Clientul va trebui să solicite băncii sale să conteste operaţiunea, argumentând cele întâmplate, iar unde este cazul, chiar să furnizeze băncii probe necesare. De exemplu, în cazul în care a plătit în alt mod, să zicem cu cash, clientul trebuie să pună la dispoziţia băncii bonul fiscal eliberat de comerciant, bon care atestă plata cu cash“, explică surse oficiale din cadrul Băncii Transilvania.
Și reprezentanții UniCredit Țiriac Bank spun că, în astfel de cazuri, trebuie să se solicite băncii inițierea procedurii de refuz de plată, prin completarea unei cereri pentru refuz de plată la una din sucursale sau electronic, prin online Banking.
Nu ai sesizat, ești bun de pagubă
Dacă banca nu este sesizată, lucrurile se schimbă. „Clienţii au la dispoziţie un termen rezonabil, de maximum 120 de zile de la data decontării plăţii, pentru a sesiza banca privind tranzacţia nereuşită cu cardul. Imediat ce are loc respectiva sesizare, banca poate verifica dacă operaţiunea a fost sau nu finalizată“, spun sursele din cadrul Băncii Transilvania. Mai pe scurt, dacă tranzacția nerealizată a fost, de fapt, concretizată, dar clientul nu și-a dat seama, banii sunt pierduți.
O altă problemă este că, și în cazul cererilor de refuz de plată, trece mult timp până la deblocarea sumelor. „Am încercat să fac o plată la o benzinărie din București și am primit bon cu tranzacție eșuată. Am plătit cash, dar suma de pe card a dispărut la sume blocate. Am făcut refuz de plată la bancă atașând chitanțele și mi-au spus că durează 45 de zile până se deblochează banii“, scrie un cititor al blogului decembercat.com. Asta chiar dacă, potrivit lui Mihai Titichi, șeful serviciului juridic al Asociației pentru Protecția Consumatorului, Regulamentul BNR nr. 6/2006 explică foarte clar responsabilitatea emitentului cardului în astfel de situații. Printre altele, banca trebuie „să crediteze contul deţinătorului cu valoarea despăgubirilor, în termen de o zi bancară de la momentul recunoaşterii dreptului deţinătorului la acestea“.
Doar că, se pare, procesul de admitere a faptului că tranzacția a fost falsă decurge greu. Potrivit Biroului de Presă al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului (ANPC), „de la începutul anului și până în prezent s-au înregistrat 45 de reclamații pe această temă, 21 dintre acestea dovedindu-se întemeiate“. În cele 21 de cazuri, clienții ale căror conturi au fost subțiate prin tranzacții eșuate au primit înapoi 3.858 de lei, arată reprezentanții ANPC. Sumele pierdute fără ca posesorii de card să-și dea seama nu le știe, desigur, nimeni.
Cei cărora li se refuză plățile sau retragerile la ATM trebuie
să se adreseze imediat băncii emitente a cardului, indife­rent dacă terminalul aparține acesteia sau nu.
Reprezentanții Băncii Transilvania