Franz-Josef nu i-a primit, însă primarul Vienii, românofilul dr. Luger, a oferit un banchet în cinstea lor.
Apoi a urmat procesul de la Cluj în urma căruia porțile închisorilor de la Seghedin și Vaț s-au deschis larg pentru a-i primi pe cei 14 delegați care merseseră la Viena.
Afacerea Memorandumul a avut în România un dublu efect, unul pur naționalist și unul pur politic.
Cel naționalist, pornit dintr-o entuziastă solidaritate, a fost condus de studențimea din București și Iași, fiind susținut de toată opinia publică.
Politicianismul
Însă, în plan politic, președintele Consiliului de Miniștri, Lascăr Catargi, declara:
„Precum nu vom primi niciodată ca nimeni să se amestece în afacerile noastre interioare, asemenea nici guvernul nostru nu se va amesteca niciodată în afacerile interioare ale niciunei puteri”.
Totuși, Take Ionescu (foto), ca ministru al Instrucțiunii Publice, fără să știe absolut nimeni, a alimentat din fondurile ministerului nevoile de propagandă și luptă ale Ardealului.
Banii plecau de la București, la Sibiu, Brașov sau Arad, în special la Brașov, de unde Eforia Bisericii Sf. Nicolae îi împărțea, fie prin Predeal, când îi ducea chiar secretarul general al ministerului, fie peste munți, prin agenți îmbrăcați în ciobani.
Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric