Tinerii care au primit burse de zeci de mii de euro pe an, din banii contribuabililor români, pentru a studia în străinătate, acuză instituţiile statului că nu îşi respectă obligaţiile şi nu le oferă la întoarcerea în ţară locurile de muncă promise prin contract. Cånd unui tånăr i se oferă o bursă de 30.000 de euro pe an, timp de patru ani, pentru a studia la una dintre cele mai bune universităţi din lume, te aştepţi ca acesta să fie mulţumit şi recunoscÄ
Tinerii care au primit burse de zeci de mii de euro pe an, din banii contribuabililor români, pentru a studia în străinătate, acuză instituţiile statului că nu îşi respectă obligaţiile şi nu le oferă la întoarcerea în ţară locurile de muncă promise prin contract.
Cånd unui tånăr i se oferă o bursă de 30.000 de euro pe an, timp de patru ani, pentru a studia la una dintre cele mai bune universităţi din lume, te aştepţi ca acesta să fie mulţumit şi recunoscător Guvernului care i-a dat banii. Nu pare să fie şi cazul lui Codrin Arsene, un tånăr care a primit finanţare pentru a studia la University of Chicago. El susţine că bursierii „sunt o cicatrice pe obrazul Guvernului romån, mascată cu un fard de proastă calitate. Cånd venim în Romånia suntem umiliţi, trimişi de la un birou la altul şi, în final, nu se întåmplă nimic“.
El este una din cele 149 de persoane care au primit o finanţare de aproximativ cinci milioane de euro prin programul Bursa Specială „Guvernul Romåniei“ pentru a merge la universităţi din străinătate, urmånd ca la finalizarea studiilor să se întoarcă în Romånia pentru a lucra în sectorul public pe o funcţie de management. Dar, deşi au semnat un contract în care se obligă se se întoarcă în ţară, iar statul se obligă să îi integreze în administraţia publică pe funcţii de conducere, bursierii descoperă că nimeni nu le oferă locurile de muncă promise atunci cånd ajung în Romånia.
„Mie mi s-a spus în 2006, cånd am semnat contractul, că voi deveni manager public şi că voi acţiona la nivel înalt“, spune Delia Bunceanu, o tånără care s-a întors în luna septembrie din Franţa, unde a urmat timp de doi ani un program de masterat cu specializare de formator de formatori în domeniul predării limbii franceze. Acum, la revenirea în ţară, i se cere să urmeze un curs suplimentar de trei luni la Institutul Naţional de Administraţie şi nu sunt perspective să primească locul de muncă prevăzut în contractul pe care l-a semnat cu autorităţile. „După cursul acesta, care se va termina în luna decembrie, toţi îmi spun în jurul meu, începånd cu Unitatea de Implementare, că nu se va întåmpla nimic. Adică, pur şi simplu, am fost minţiţi“, spune Delia Bunceanu, care adaugă că, cel mai probabil, va ajunge profesoară de franceză, pentru un salariu de 900 de lei pe lună, la liceul din Drobeta-Turnu Severin, unde a lucrat înainte să plece la studii în Franţa.
Intenţii bune, rezultate jalnice
Programul Bursa Specială „Guvernul Romåniei“ a fost iniţiat în anul 2004 de către Alexandru Popa, un absolvent al universităţilor americane Stanford şi Harvard, care la vremea respectivă deţinea funcţia de consilier al primului-ministru. „Romånia nu are cum să facă parte cu måndrie din Uniunea Europeană pånă nu modernizăm acest sistem jalnic al administraţiei publice pe care îl avem. Principiul care a stat şi care stă în spatele acestui program este unul singur: mentalităţi noi, principii noi, competenţe de tip vestic, pentru o Romånie de tip vestic“, explică Alexandru Popa, care în acest moment lucrează în Statele Unite la Capital Group.
Acest program a fost gåndit să selecteze cei mai buni tineri din Romånia, care demonstrează aptitudini academice şi de management deosebite şi care au capacitatea de a schimba radical administraţia publică atunci cånd se întorc în ţară de la cele mai bune universităţi din lume.
Radu Oprea, un tånăr care a absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice din Galaţi, susţine că procesul de selecţie în urma căruia a cåştigat bursa de 70.000 de euro pentru a studia în Statele Unite a fost unul dur şi, pe långă dosarul de admitere, a constat într-un interviu filmat, care a durat aproximativ o oră. „Criteriile au fost aproape exact ca cele din SUA: recomandări, experienţă extraşcolară, testele TOEFL şi GRE şi o scrisoare de intenţie. Pe långă acestea, a contat faptul că lucram deja în sistemul public romånesc şi că am mai fost admis de universităţi din SUA“, explică Radu Oprea, care a urmat timp de doi ani un Masterat în Politici Publice la Universitatea Pepperdine din California şi care a efectuat un stagiu de practică la cabinetul primarului din Los Angeles.
Aptitudinile academice ale tinerilor care au primit Bursa Specială „Guvernul Romåniei“ nu pot fi contestate, din moment ce finanţarea a fost oferită numai persoanelor care au trecut şi de procesul de admitere al unora dintre cele mai bune universităţi americane şi europene. În plus, prin contract, bursierii s-au angajat să aibă o medie bună la şcoală, în caz contrar fiind obligaţi să restituie statului zecile de mii de euro şi penalităţile aferente. „Conform contractului, penalizările sunt: suma primită plus 10% pe an dacă nu finalizez studiile sau dacă nu am menţinut calificativul «bine», suma primită plus 15% pe an dacă nu vin în ţară, suma primită plus 5% pe an în cazul în care nu desfăşor activitate în sectorul public timp de cinci ani“, spune Radu Oprea.
Dar, deşi bursierii sunt obligaţi să revină în ţară pentru a lucra în sectorul public, autorităţile nu le oferă locurile de muncă promise. „Legislaţia nu prevede termene pentru repartizarea absolvenţilor. Cei care nu au fost repartizaţi se pot angaja oriunde, dar în momentul în care sunt chemaţi pentru angajare în serviciul statului romån trebuie să răspundă pozitiv“, spune Răzvan Antonescu, training& academic officer la Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, organizaţia care implementează proiectul şi cu care tinerii au semnat contractul pentru programul Bursa Specială „Guvernul Romåniei“.
Ţinuţi în stand-by de propriul guvern
Acest lucru înseamnă că bursierii stau într-o incertitudine totală cu privire la cariera lor, pentru că, dacă se angajează la o firmă privată, autorităţile le pot cere oricånd să renunţe la acel job sau, în caz că refuză acest lucru, să ramburseze zecile de mii de euro. Sergiu Olteanu a revenit în ţară în luna iunie 2007, pentru că a fost obligat să se întoarcă în termen de o lună de la finalizarea masteratului în Drept Comunitar European pe care l-a urmat în Germania, şi a aşteptat patru luni ca autorităţile să îi ofere un loc de muncă. Dar, pentru că a văzut că nu este tratat cu seriozitate, s-a anjajat la o casă de avocatură. La aproximativ şase luni de la angajare a fost anunţat că Institutul Naţional de Administraţie organizează un curs de trei luni fără care nu poate spera să se angajeze la stat. Aşa că a trebuit să renunţe la jobul pe care îl avea la casa de avocatură pentru a urma acel curs, iar din luna august 2008 s-a angajat în urma unui concurs la Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, unde are un salariu net de aproximativ 3.300 de lei. În prezent, nu este mulţumit de acest job pentru că deţine o funcţie de execuţie şi nu de conducere, aşa cum prevede contractul pe care l-a semnat cu autorităţile cånd a plecat la studii în străinătate. „Eu acum lucrez în sectorul public, sunt consilier juridic. Aş vrea să lucrez ca manager public, pentru că impactul reformelor mele este, în sectorul public, mult mai mare decåt cel pe care l-ar avea la o firmă privată“, spune Sergiu Olteanu, coordonator al Asociaţiei Beneficiariilor Bursei Speciale „Guvernul Romåniei“, organizaţie care a trimis fără rezultat memorii primului-ministru, un memorandum la Preşedinţie, scrisori oficiale la Comisia Europeană şi a iniţiat două acţiuni în instanţă.
„Primul-ministru Tăriceanu a semnat un memorandum care susţinea şi recomanda plasarea bursierilor pe post de manager public. Se pare însă că, în ciuda voinţei sale, decizia nu a fost implementată. E grav atunci cånd voinţa politică nu e capabila să se impună, pentru că în acest caz înseamnă că mecanismul administrativ deturnează decizia rezultată în mod democratic“, susţine Claudiu Ivan, un tånăr care a primit aproximativ 15.000 de euro pentru a urma un masterat în Analiză Statistică Avansată cu aplicabilitate în domeniul politicilor sociale la universitatea Leuven din Belgia şi care, după ce a revenit în ţară, în august 2007, s-a angajat în cadrul unei firme private.
Un lucru este cert: în tot acest hăţiş birocratic, în care se intersectează interesele mai multor instituţii ale statului, Guvernul nu utilizează resursele umane pe care le-a trimis la cele mai bune universităţi din lume pe banii contribuabililor romåni.
Claudiu Ivan
Delia Bunceanu
Radu Oprea
Sergiu Olteanu
5 mil. de euro au fost cheltuite pentru bursele acordate unui număr de 149 de persoane. Principalul finanţator este Guvernul Romåniei, iar 10%-15% din fonduri provin de la PNUD
Codrin Arsene, student în anul IV la University of Chicago
Alexandru Popa, iniţiator Bursa Specială „Guvernul Romåniei
Obligaţiile bursierilor
Bursa Specială „Guvernul Romåniei“ a fost lansat prin Legea nr. 157/2004, care prevedea la articolul nr. 1 că este iniţiată „în scopul formării de manageri care se angajează să desfăşoare activităţi de răspundere în cadrul instituţiilor publice, regiilor autonome, agenţilor economici cu capital majoritar de stat ori în cadrul structurilor sau al organismelor internaţionale, în calitate de reprezentant al statului romån“.
La revenirea în ţară, Legea stipulează că încadrarea pe posturile vacante din instituţiile publice, regiile autonome, agenţii economici de stat sau organismele internaţionale să se facă „prin derogare de la prevederile legale referitoare la încadrarea pe post, pe bază de concurs sau examen, aplicabile funcţionarilor publici şi personalului contractual. Prin derogare de la aceleaşi prevederi, Guvernul va încadra beneficiarii în poziţii de conducere sau de răspundere, cu condiţia îndeplinirii criteriilor de performanţă prevăzute în fişa postului“.
Persoanele care au obţinut Bursa Specială „Guvernul Romåniei“ şi-au asumat o serie de riscuri pentru că, în cazul în care nu reuşeau să termine studiile în timpul prevăzut sau dacă nu obţineau un anumit nivel al mediei, erau obligate să restituie sumele de bani primite. Dacă bursierul nu putea plăti sumele de bani şi penalizările aferente, statul recupera prejudiciul de la unul din cei trei giranţi care au semnat contractul de bursă alături de beneficiarul acesteia.
Bursa a fost acordată în numele Guvernului Romåniei, iar implementarea proiectului a fost asigurată de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD Romånia).
Un beneficiar al acestei burse trebuie să lucreze pentru statul romån între trei şi cinci ani, în funcţie de suma pe care a primit-o. O persoană care a urmat un masterat pentru care a primit o finanţare de 70.000 de euro este obligată să lucreze în sectorul public timp de cinci ani.
Citiţi şi: