care ani de zile nu s-a intamplat nimic deosebit. Ce anume i-a motivat pe romani sa se indrepte acum spre fitness, mai mult ca oricand? Pana de curand, daca voiai sa scapi de kilogramele in plus nu aveai decat sa mergi la o asa-numita sala de cartier. Amenajate in spatii destul de mici, prin apartamente de bloc sau prin subsoluri, multe dintre aceste locatii au intrat pe piata cu echipamente vechi si fara instructori licentiati. Totusi, piata incepe sa se schimbe. Daca inainte doar tinerii preocupati de silueta intrau in salile de forta, in ultimii ani fitness-ul a inceput sa fie perceput ca o necesitate si de alte categorii. Palierul de varsta a clientilor a inceput sa creasca, la fel si cel al veniturilor in care se incadreaza acestia. Dar cine sunt ei? Sunt angajatii multinationalelor sau ai companiilor autohtone mijlocii si mari, oameni cu salarii peste medie si cu un stress pe masura. Aceasta este clientela pe care mizeaza noile centre de intretinere fizica infiintate in ultima perioada, cu precadere in Bucuresti. Federatia Romana de Culturism si Fitness estimeaza la peste 3.000 numarul salilor de forta care functioneaza la nivel national. „Totusi, marea majoritate a salilor nu functioneaza pe baza Legii sportului, care prevede ca acestea sa aiba statut de club sportiv non-profit“, spune Viorel Furdi, antrenor federal. In opinia sa, multi au intrat in acest domeniu pentru ca au realizat ca „se poate trai binisor“ dintr-o astfel de afacere. Cerere exista, iar sumele care trebuie investite intr-un centru fara pretentii nu sunt mari. Insa viitorul salilor de cartier nu este tocmai roz. Acum, batalia in piata se da pentru atragerea clientilor cu venituri peste medie.
Un abonament anual costa peste 1.000 de euro
Cezar Grigoriev a venit din Suedia si la sfarsitul anilor ‘90 a preluat operarea centrului de fitness de la hotelul Marriott din Bucuresti. Firma sa, Swedish Business Club, reprezinta furnizorul mondial de echipamente de fitness World Class in Romania. Grigoriev este unul dintre putinii consultanti locali ai acestui tip de business. „La Registrul Comertului erau inregistrate, in urma cu un an, in jur de 600 de sali. Dintre acestea functionau mai putin de 300“, spune el. Insa, doar despre 15-20 de sali din Bucuresti se poate spune ca respecta standardele din aceasta industrie. O discutie cu Grigoriev este suficienta pentru a-ti da seama ca el priveste fitness-ul ca pe un business. Vorbeste despre rentabilitate pe metru patrat, despre amortizarea afacerii, despre costuri si profit. Sala de la Marriott are peste 1.200 de clienti platitori, in conditiile in care abonamentul anual costa intre 1.100 si 1.800 de euro. „In jur de 40% din abonamente sunt ale angajatilor companiilor, care sunt tot mai constiente ca trebuie sa ofere stimulente unor anumite categorii de salariati“, explica Grigoriev. De exemplu, compania MobiFon a cerut, la inceput, abonamente pentru 120 de angajati, pentru ca ulterior numarul lor sa fie suplimentat pana la circa 250. In acest moment, aproape toate companiile mari acorda astfel de stimulente. O cerere tot mai mare vine din partea firmelor care vor sa amenajeze mici sali de fitness in propriile sedii. Noile centre de afaceri reprezinta o alta nisa de piata, pe care furnizorii de echipamente o urmaresc. Imaginea angajatului occidental care in pauza de masa coboara la sala de forta pentru a scapa de stres este din ce in ce mai prezenta si in Romania.Desi numarul salilor „cu staif“ a crescut semnificativ, inca nu exista o retea. Un prim pas a fost facut tot de Grigoriev, care a preluat administrarea unui nou centru din incinta hotelului Bucuresti. De curand, firma lui a semnat un acord cu reteaua hoteliera Continental pentru deschiderea in unitatile din teritoriu a unui lant de sali de fitness. Un alt jucator care a pus ochii pe potentialul pietei este Elmec Romania, care de anul trecut distribuie in Romania echipamentele companiei italiene Technogym. In maximum doi ani, firma cu capital elen isi propune sa deschida o retea nationala de opt-zece centre. Norris Mageanu, manager de vanzari la Elmec Romania, spune ca primul centru va fi deschis pana la inceputul lunii iunie in complexul Plaza Romania.Frenezia cu care apar noi locatii de fitness in Romania i-a pus pe jar si pe producatorii de echipamente. In ultimul an, tot mai multe nume mari ale industriei au intrat pe piata locala prin reprezentanti. Compania Ro Fitness Trade distribuie produsele americanilor de la Life Fitness si tocmai a deschis un showroom in Capitala. Decizia intrarii in aceasta afacere a apartinut actionarilor maghiari, care au vazut ca Romania are un potential ridicat pe acest segment. „In Ungaria, piata este saturata, iar aici este in plina dezvoltare“, spune Mihaela Moraru, director de vanzari la Ro Fitness Trade. Cezar Grigoriev estimeaza cresterea din ultimul an a pietei echipamentelor de fitness la 15-20%. Totusi, suntem cu mult in urma vecinilor. De exemplu, in urma cu trei ani numai piata din Moscova era evaluata la sapte milioane de euro, in vreme ce la noi vanzarile nu depasesc la ora actuala un milion de euro. „In urmatorii cinci ani, cred ca in Bucuresti piata va ajunge la 2-2,5 milioane de euro“, estimeaza Cezar Grigoriev.Federatia Romana de Culturism si Fitness incearca sa promoveze o hotarare de guvern care sa stabileasca obligativitatea licentierii salilor de fitness. Actul normativ va contine prevederi legate de calificarea instructorilor si de vechimea echipamentelor utilizate in aceste centre. Daca va fi aprobata si aplicata, hotararea ar putea tria drastric salile actuale. Specialistii pietei spun ca viitorul acestui business apartine retelelor formate din sali medii si mici, plasate in locatii bune in diferite cartiere, cum ar fi noile ansambluri rezidentiale.
AFACEREA IN CIFRE
• Investitia pentru dotarea unei sali de fitness cu o suprafata in jurul a 150 metri patrati variaza intre 50.000 si 70.000 de euro. Aici intra echipamentele de fitness, culturism, sauna, masaj, solar, vestiare. Pentru o sala mare, cu o suprafata de circa 2.000 de metri patrati, investitia poate ajunge la 200.000 de euro
• Investitia intr-o afacere de acest gen, bine condusa, se poate amortiza in trei ani si jumatate
• Rata profitului este de circa 40%. In strainatate, ea ajunge la 60%
