Rezistenţa antimicrobiană apare atunci când bacteriile suferă transformări care fac medicamentele – în acest caz antibioticele – ineficiente.

Problema a devenit una globală în ultimii ani, existând avertismente că omenirea s-ar putea confrunta cu ”o apocalipsă post-antibiotice” şi cu finalul medicinei moderne dacă nu sunt luate măsuri.

Directorul general OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a spus: ”Erorile de tratament nu fac rău doar pacienţilor, ci pot spori şi rezistenţa la antibiotice.”

”Recent, OMS a publicat primul raport global al sistemului de supraveghere antimicrobiană GLASS, iar descoperirile sunt alarmante. În unele ţări, până la 82% din infecţiile bacteriene sunt rezistente la cel puţin unul dintre antibioticele cel mai des folosite,” a spus Ghebreyesus.

”Erorile de tratament sunt parte din această problemă. Atunci când antibioticele sunt prescrise în mod greşit sau nu sunt administrate corect, nu doar pacientul este în pericol, ci suntem cu toţii.”

Dacă antibioticele îşi pierd eficacitatea, atunci proceduri medicale precum chirurgia intestinului, cezarienele, artroplastiile şi chimioterapia ar putea deveni prea periculoase pentru a fi realizate.

Ministrul britanic al sănătăţii, Jeremy Hunt, a atras de asemenea atenţia, în cadrul summitului, asupra erorilor de tratament.

Potrivit unei cercetări realizate de ministerul condus de Hunt, peste 200 de erori de tratament sunt făcute în serviciul naţional de sănătate britanic (NHS) în fiecare an.

Erorile de acest fel, printre care se numără şi prescrierea unui tratament greşit, ar putea contribui la decesul a aproximativ 22.000 de pacienţi anual în Anglia, potrivit studiului.

Jeremy Hunt spune că studiul arată că erorile de tratament sunt ”o problemă mai importantă decât se crede de obicei” şi cauzează probleme şi decese ”care pot fi prevenite în totalitate”.

 

Ghebreyesus a spus în cadrul summitului că erorile de tratament au un cost estimativ de 42 de miliarde de dolari în fiecare an.

Vorbind despre cauzele acestor erori, directorul OMS a spus că acestea sunt ”multiple”, printre care medicamente care au denumiri asemănătoare, precum şi probleme de identificare a pacienţilor. Însă există ”modalităţi de a le evita”, a adăugat acesta. 

”Mesajul nostru este simplu: informează-te, verifică, întreabă”, a precizat Ghebreyesus.

”Pacienţii trebuie să-şi cunoască tratamentul, să verifice dacă doza este corectă şi să întrebe medicul dacă au neclarităţi.”

”De asemenea, medicii trebuie să cunoască tratamentele pacienţilor, să verifice dacă există medicamentul potrivit în doza corectă, pentru pacientul corect, la momentul oportun, şi să-i întrebe pe pacienţi dacă au înţeles.”

Directorul OMS a mai spus în cadrul summitului că, deşi politicile şi sistemele sunt importante, în cele din urmă, serviciile medicale sunt furnizate de oameni.

”De multe ori, se face rău nu din cauza incompetenţei sau neglijenţei, ci pentru că cei care lucrează în sistemul de sănătate sunt obosiţi şi au prea mult de lucru”, a mai spus acesta.

”Clinicile sunt supraaglomerate sau personalul este insuficient, instructaj este necorespunzător sau informaţia este oferită greşit pacienţilor.”

”Trebuie să le oferim acestor oameni condiţiile, abilităţile, instruirea şi instrumentele cu care să-şi facă munca în cele mai bune condiţii’, a subliniat el’. AGERPRES